16.1 C
București
duminică, martie 17, 2024

Cultura cartofului timpuriu. Ce trebuie sa stii inainte de a te apuca de treaba

Cartoful timpuriu este cultivat pentru tuberculii sai, care se consuma fierti, copti sau prajiti, datorita gustului si valorii alimentare. Totodata, cultivarea cartofului timpuriu aduce numeroase satisfactii, deoarece pretul acestuia este un pic mai mare.

Valoarea sa alimentara este deosebit de ridicata: amidon 16-18%, proteina bruta 2%, glucide simple 0,8-1,2%, celuloza 0,4%, cenusa 1%; la acestea se adauga sarurile minerale de calciu 12 mg/100 grame si cele de fier 6,5 mg/100 g, precum si unele vitamine (A, B1 si B2, C etc.). Valoarea calorica a cartofului timpuriu este destul de ridicata: 60-85 kcal/100 g produs proaspat.

Cartoful este o planta ierboasa, care se inmulteste in cultura pe cale
vegetativa. Se poate inmulti si prin smanta, dar ciclul de la smanta la planta care formeaza recolta dureaza 3 ani. In primul an, din smanta se formeaza o planta care are in sol un tubercul mic, de 1,5-2,0 cm, din care, in al doilea an, se formeaz un tubercul de dimensiuni normale. Rezulta clar ca acest mod de inmultire si de realizare a culturii este foarte costisitor, iar in plus, plantele care se formeaza din seminte sunt foarte neuniforme. Inmultirea vegetativa prin tuberculi asigur puritatea si uniformitatea biologica a culturii.

Plantele dezvoltate din tuberculi formeaza un sistem de radacini adventive, care iau nastere din nodurile subterane ale tulpinii. Aceste radacini patrund pana la circa 20 cm in sol, dup care se dezvolt lateral 50-60 cm sau chiar mai mult, se orienteaz pe vertical, spre profunzimea solului, ajungand pan la 60-120 cm.

Vezi si articolul: Cum poti obtine 100 de kg de cartofi doar pe 1 metru patrat de teren

Ce trebuie sa stii despre cultura cartofului timpuriu:

-Cultura cartofului este relativ pretentioasa din punct de vedere tehnologic, deoarece se infiinteaza prin tuberculi special pregatiti. Se practica in camp sau in spatii protejate. In camp, are o perioada scurt de vegetatie, cel tarziu pana la 1 iulie, putand fi considerat ca o cultura de baza intr-un sistem de culturi succesive. Nu este o cultura de preferat intr-un asolament ca premergatoare, deoarece saraceste solul in elemente nutritive, desi lasa terenul, in cea mai mare parte, curat de buruieni.

-Cultura cartofilor timpurii, in mod surprinzator, prezinta mai putini factori de risc decat cultura obisnuita, deoarece plantele nu intra sub incidenta perioadelor de atac intens al bolilor si duntorilor. Totusi, in cazul culturii timpurii, exist pericolul ingheturilor tarzii, care pot afecta mai mult sau mai putin cultura, dar nu neaparat s-o compromita complet, datorit unei rezerve suficiente de muguri ce pot inlocui lastarii distrusi. Un alt factor major de risc il constituie atacul masiv al gandacului din Colorado, desi la un nivel mai redus decat la culturile de vara sau de toamna.

-Este important de stiut ca tuberculii, in ciclul lor de viata, trec printr-o faza de repaus “germinal” de 2-3 luni, denumita faza dorminda. Mecanismele care determina aceasta perioada si modalitatile de reducere sau
prelungire a acesteia sunt foarte importante in tehnologia culturii, mai ales in cazul culturii timpurii.

Vezi si: Cartoful mov, una dintre cele mai sanatoase legume din lume

Cartoful timpuriu – Factorii de mediu:

Temperatura

Cartoful este o planta care se dezvolta foarte bine intr-un mediu racoros,
cu umiditate ridicata. Temperatura este factorul fata de care cartoful are pretentii mari in ceea ce priveste regimul sau, in stransa corelatie cu umiditatea. Desi cartoful nu solicita pentru incoltire si dezvoltare temperaturi ridicate, tinerele plante si tuberculii nu rezista la temperaturi negative. Temperatura optim de crestere si dezvoltare, inclusiv pentru formarea tuberculilor, are valori de 17-20 grade C. Astfel, temperatura de 17-18 grade C reprezint temperatura optima pentru formarea si cresterea
tuberculilor, mai ales si dac umiditatea este optima in sol, adica in jur de 80% din capacitatea de camp. La temperatura de 18-20 grade C, tufa creste in conditii optime, iar peste 29 grade C, tuberculii inceteaza sa mai creasca. Este posibil continuarea cresterii lor si in prezenta unor temperaturi mari, numai dac si umiditatea este mare datorit unei irigri corecte, apa avand, in
asemenea cazuri, si rolul de regulator termic.

Pragul minim la care cartoful este afectat de inghet este de -1 grad C

Lumina

Cartoful are pretentii mari fata de lumina. Conditiile optime sunt intrunite cand intensitatea luminii este ridicata, iar perioada de lumina este maxima, cartoful fiind o planta de zi lunga. Totusi, este important de retinut ca un numar mai mare de tuberculi se formeaz in conditii de zi scurta, mai ales la temperaturi superioare pragului optim de 10-19 grade C, dar sub pragul maxim admisibil de 29 grade C. Cresterea tuberculilor este favorizata de zilele mai lungi. Rezulta de aici, importanta plantarii cat mai devreme posibil a cartofilor.

Apa/Umiditate

Apa este un factor fata de care cartoful are exigente ridicate. Conditiile de
umiditate din sol si aer trebuie sa fie corelate perfect cu fazele de vegetatie, dar si cu ceilalti factori de mediu.

Irigarea prin picurare este obligatorie la cartoful timpuriu, dar aveti grija ca o umiditate excesiva poate duce la aparitia bolilor specifice.

Elementele nutritive

Cultura de cartof este considerata o mare consumatoare de elemente nutritive. La o tona de cartof, in conditiile unei productii de circa 20 t/ha, la o cultura obisnuit (de vara – toamna) se consuma din sol urmtoarele cantitati de elemente nutritive: 5 kg N, 2 kg P2O5, 8,5 kg K2O, 1-1,5 kg MgO si 2 kg S. Avand in vedere ca realizarea culturii timpurii are loc intr-o perioad scurta de timp, solul trebuie sa asigure consumuri evident mai mari: 10 kg N, 3 kg P2O5, 14 kg K2O, 5 kg CaO [i 4 kg MgO.

Solul

Solul este un factor de mediu important, de care depinde succesul culturii.
De aceea, solul pentru culturile timpurii trebuie sa aiba o textura mijlocie, sa fie fertil, bine structurat, cu posibilitti reduse de tasare etc.

Tehnologia de cultivare

-Cultura in teren neprotejat. Alegerea terenului se face tinandu-se cont de pretentiile cartofului fata de sol si gradul sau de fertilitate si apoi in functie de posibilitatile de respectare a asolamentului. Terenul trebuie sa fie bine nivelat, avand asigurate conditii de irigare prin aspersie. Solul trebuie sa aiba o textur mijlocie, sa fie bine structurat, fertil si cu o buna capacitate de retinere a apei.

-Pregatirea terenului. Se face toamna devreme, in vederea infiintarii culturii primvara cat mai devreme.
Aceasta activitate incepe prin desfiintarea culturilor premergatoare prin
tocarea resturilor vegetale si incorporarea lor printr-o lucrare cu grapa cu discuri. Urmeaza apoi fertilizarea de baza, care trebuie sa asigure completarea agrofondului cu elementele nutritive necesare plantelor. Se aplic 40-60 t/ha gunoi de grajd semifermentat sau 30-40 t/ha mranita.
Artura se efectueaza la adancimea de 28-30 cm si se grapeaza imediat cu grupa cu colti ficsi.
Terenul se modeleaza apoi sub forme de biloane si rigole, distantate la 70 cm sau in straturi inaltate cu latimea la coronament de 94 (104 cm).

Pregatirea materialului pentru plantare. Pregatirea tuberculilor cuprinde urmatoarele operatiuni: sortarea, calibrarea, dezinfectia si incoltirea.

  • Sortarea are ca scop alegerea si eliminarea tuberculilor bolnavi, cu diferite vatamri, incoltiti, deshidratati, cu aspect necorespunzator. Lucrarea se efectueaza cu cateva zile inainte de pregatirea incoltirii, manual, intr-o hala sau magazie bine luminata natural.
  • Calibrarea se realizeaza mecanizat cu diferite masini, pe 2-3 fractii de marime. Calibrarea are deosebita importanta pentru ca uniformitatea materialului de plantat este o conditie esentiala pentru mecanizarea plantarii si asigura realizarea unei culturi uniforme.
  • Dezinfectia se poate realiza in diferite modalitati: stropirea tuberculilor cu solutia dezinfectanta sau imbaierea acestora in solutia respectiva. Pentru dezinfectie se foloseste o solutie de formalina 0,5%, dar se pot folosi si alte substante in amestec. Tuberculii se asaza in cosuri sau saci, care se scufunda in aceasta solutir si se lasa circa 5 minute. Apoi, cartofii se tin in ambalajul respectiv pentru scurs, dupa care se aaaza in gramezi, pe pardoseala magaziei. Cartofii se acopera cu prelate din panza sau folie de polietilena, pentru asa-numita sudatie, timp de 2-4 ore.

-Incoltirea se realizeaza intr-o perioada de timp de 30-40 de zile, inainte de plantare, in spatii corespunztoare (magazii, sere, solarii etc.). Aceste spatii trebuie as fie dezinfectate sau lipsite de patogeni si duntori, cu posibilitati de reglare a temperaturii (15-18 grade C), luminii (12 ore pe zi) si umiditatii (75-90%). Apoi, tuberculii sunt asezati in ladite mici pe dou randuri, in vederea incoltirii propriu-zise (la lumina). Toata aceasta etapa dureaza cam 2-3 saptamani, cand lastarii ajung la 1,5-3 cm.

-Plantarea tuberculilor. Perioada optima de plantare se alege astfel ca dupa rasarire sa nu mai existe pericolul temperaturilor scazute. In principiu, trebui ca timp de cateva zile consecutive, solul sa aiba o temperatura medie de circa 6 grade C, adica 20-30 martie, in zonele mai calduroase ale tarii si 5- 15 aprilie in zonele mai reci. Plantarea se poate efectua manual, pe rigolele deja trasate, sau complet mecanizat, folosind masina de plantat rasaduri.

Distanta dintre randuri variaza intre 40-70 cm, iar intre plante pe rand intre 20 si 30 cm. In felul acesta, densitatea culturii poate varia intre 50 si 100 mii plante (cuiburi)/ha. Adancimea de plantare este de 4-8 cm.

Lucrarile de ingrijire. Imediat dup plantare, cultura se praseste si se
biloneaza ori de cate ori este nevoie, pentru ca solul sa fie mereu afanat, fara crusta si lipsit de buruieni. Rasarirea plantelor are loc dup 20-25 zile de la plantare. Dup plantare, dar cu 5-6 zile inainte de rasrirea plantelor de cartof, se efectueaz o erbicidare.

Prima udare se aplic la 2-3 saptamani de la rasrirea plantelor, folosind o
norma de udare de 250-300 m3 /ha. Urmtoarele udari se realizeaza la interval de circa 2 saptamani cu aceeasi norm de udare.

-Recoltarea cartofului timpuriu se desfasoara cand tuberculii au
dimensiuni corespunzatoare cerintelor pietei si sunt intr-un numar de cel putin 5-6 intr-un cuib (la planta). Calendaristic, recoltarea incepe de la 15-20 mai si dureaz pan la sfarsitul lunii iunie. Lucrarea se face manual, semimecanizat sau mecanizat.

Cultura cartofului timpuriu in solarii

Alegerea si pregtirea terenului se efectueaza in mod asemanator culturii in
teren neprotejat, tinandu-se cont si de specificul spatiului de infiintare a culturii.

Avand in vedere ca perioadele de plantare sunt devansate, pregatirea materialului de plantare se face mai devreme, cu circa 1 luna sau chiar mai mult

In solarul bloc se amplaseaza cate patru randuri (rigole) de plante pe intervalul dintre dou randuri consecutive de stalpi, iar in cel tunel (cu deschiderea de 540 cm), cate sapte randuri pe latimea suprafetei de cultivare. In ambele cazuri, latimea dintre rigole este de 75 cm, iar distanta dintre plante pe rand este de 17-20 cm, realizandu-se o densitate de 75-80 mii plante/ha.

Vezi si: Cartoful dulce. De ce e bine sa consumam aceasta leguma

Vezi si: Cultura cepei. Ce trebuie sa stii inainte de a te apuca de treaba

Sursa: Legumicultura, vol.II, Nistor Stan si Neculai Munteanu

Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:

Articole asemanatoare

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Comunitatea Sfat naturist

81,573FaniÎmi place
1,785CititoriConectați-vă
64CititoriConectați-vă

Cele mai citite articole