Anasonul, condimentul cu multiple beneficii pentru sanatate

anason

Anasonul (Pimpinella anisum), cu semintele sale foarte parfumate, se afla la limita dintre condiment si planta medicinala, care face minuni pentru insanatosirea sistemului nostru digestiv si nu numai.

Anasonul este o planta cultivata inca din Antichitate si utilizat in medicina antica in India, China si in Evul Mediu de catre arabi.

In scop terapeutic, se folosesc: bulbul, frunzele, semintele si radacinile.

Principalii constituenti: vitaminele A, complexul B (B1-B9), C, calciu, fosfor, potasiu, sulf, fier, esenta aromatica. Compozitie chimica fructe: ulei volatil, 20% albuminoide si mucilagii. Uleiul volatil are 80-90% derivati fenolici, crezol, acid anisic, astragal, etc. Mai contine: anetol foarte mult (80-90%), aldehida anisica, lipide, substante minerale, protide, zaharuri, amidon.

Medicii din Scoala din Salerno, o Facultate celebra din sec IX-XIV, includeau anasonul in retetele lor. De exemplu, Ambrosie Pare scria ca in timpul campaniei din Italia, trupele lui Francois I atinse de epidemii, au fost ingrijite cu un macerat din anason, scortisoara si roinita in alcool.

Fructele si uleiul de anason se folosesc pe scara larga in medicina, industria alimentara, parfumerie si la fabricarea sapunurilor. Astfel
fructele se utilizeaza sub forma de ceaiuri contra colicilor la sugari. Fructele si uleiul se folosesc in tratamentul afectiunilor cailor respiratorii
superioare, mai ales bronsite si in tratamentul unor afectiuni gastrointestinale. Uleiul volatil are proprietati bacteriostatice.

Actiune farmacologica:

  • Datorita uleiului volatil, anasonul este stimulent al functiilor pancreatice si intestinale, aromatizant, antiseptic, carminativ, usureaza evacuarea gazelor intestinale si stomacale, expectorant, stimuleaza apetitul ajutand digestia, diuretic, antihelmitic, antispasmodic intestinal.
  • Stimuleaza secretia salivara si este galactagog.
  • Ajuta la digestie, calmeaza spasmele nervoase, favorizeaza circulatia si menstruatia dificila.
  • Este un bun diuretic. Intra in compozitia unor laxative.

Indicatii terapeutice:

  • Afectiuni intestinale – dureri gastrice, digestii lente, enterite (pentru efectul antibacterian), infectii intestinale, insuficienta pancreatica si intestinala, litiaze de orice fel, parazitoze digestive, flatulenta, spasme intestinale, balonari abdominale;
  • Afectiuni urinare (este si antibacterian);
  • Migrena, cefalee;
  • Ameteala;
  • Afectiuni respiratorii – tuse (astm, tuse convulsiva), bronsita;
  • Astenie, insomnie;
  • Anorexie;
  • Artrita;
  • Diabet;
  • Reumatisme;
  • Menstre insuficiente si dureroase (decoct de radacini: 30 g la 1 litru de apa, o ceasca dupa mese).

Mod de administrare in functie de fectiuni:

-In caz de probleme digestive si tuse:

  • Infuzie – 1 lingurita de seminte se va pune la 250 ml apa clocotita. Se lasa la infuzat 10 minute, apoi se strecoara. Se bea fractionat, de 2-3 ori pe zi, dupa mese.
  • Tinctura de anason (1:4 in alcool 45°) – 5-10 picaturi de 3 ori pe zi, dupa mese.
  • Pudra – se recomanda 3 g pe zi, in mancare.

-In caz de colici:

  • Decoct – 1 lingurita de seminte se fierbe in 250 ml de lapte timp de 10 minute, dupa care se strecoara. Se bea de 2-3 ori pe zi, dupa mese.

Precautii si contraindicatii:

Anasonul este contraindicat in ulcer gastrointestinal si colita. De asemenea, dozele mari de ulei esential pot produce greata si varsaturi.
Nu se recomanda consumul semintelor vechi, deoarece pot deveni toxice.

Vezi si: Ulei de anason si fenicul, un bun remediu extern contra gazelor intestinale

Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:

You may also like...