Cultura ridichilor. Ce trebuie sa stii inainte de a te apuca de treaba

Ridichile se cultiva pentru radacinile tuberizate, care se consuma in stare cruda in tot timpul anului (datorita rezistentei la temperaturi scazute si la pastrare in timpul iernii). Exista mai multe tipuri de ridichi: ridichea de luna (Raphanus sativus convar sativus) si ridichea de vara si iarna (Convar niger). Ridichea de luna este o planta anuala, iar cea de vara si iarna sunt bienale.

• de luna (Rodos, Redo, Rotunde timpurii): perioada de vegetatie de 25- 45 zile;
• de vara (Bere de München, Rosie de Iernut, De Dumbraveni): perioada de vegetatie de 60-80 zile;
• de iarna (cele negre): perioada de vegetatie de 100-120 zile.

Cultura ridichilor este cunoscuta de peste 3-4 mii de ani, fiind folosita in
alimentatie de popoarele antice din China, Japonia, Egipt, Grecia, Italia, etc. In prezent, se cultiva in zonele umede si racoroase din Europa, Asia si America, iar in conditiile tarii noastre se cultiva in toate zonele legumicole.

Cultura ridichilor – Ce trebuie sa stii inainte de a te apuca de treaba

Temperatura

-Ridichea are cerinte reduse fata de caldura. Temperatura minim de germinatie a semintelor este de 3–5 grade C; plantele tinere suport usor temperaturi de minus 3–4 grade C, iar cele in varsta in jur de minus 5–6 grade C. Temperatura optima de vegetatie este de 14–18 grade C. La o temperatura mai mica de 6–8 grade C, cresterea inceteaza. Temperaturile mai ridicate, insotite de seceta, duc la obtinerea de radacini iuti dospite sau plantele emit tulpini florale fara a mai forma radacina tuberizata (mai ales la ridichea de luna).

Lumina

-Ridichea este o planta de zi lunga, de aceea, vara, organogeneza florala
decurge intr-un timp scurt (66 zile); ridichea de luna formeaza tulpini florale, fara a mai forma radacina tuberizata. Din aceasta cauza, ridichea de luna se cultiva primavara si toamna, cand zilele sunt mai scurte. Vezi si: Ridichile de primavara. Beneficii mai putin stiute ale micilor radacinoase rosii

Umiditatea

-Fata de umiditate, ridichea este destul de pretentioasa. Umiditatea in sol
trebuie mentinuta constanta la 65-70% din capacitatea de camp. Alternanta de perioade cu umiditate ridicata si uscaciune duce la craparea radacinilor. La o umiditate insuficienta in sol raman mici, se lignifica, devin spongioase si cu gust iute. Pentru reusita culturilor de ridiche este necesar ca acestea sa fie irigate.

Solul

Ridichea da rezultate bune pe un sol cu textura mijlocie (luto-nisipoasa
sau nisipo-lutoasa), profund, reavan, bogat in substanta organica (3.5 %), cu reactie usor acida sau neutra (pH optim 6). Necesarul de elemente nutritive se asigura prin agrofond si fertilizare. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la cultura premergatoare. Rezultate bune se obtin cand se fertilizeaza cu ingrasaminte minerale. Consum specific: 5-6 kg N, 2 kg P2O5, 5 kg K2O, 2,2 kg Ca si 0,4 kg Mg la tona de produs.

Cultura ridichilor de luna

Ridichea de luna, avand o perioada scurta de vegetatie, se cultiva in cadrul
culturilor succesive si asociate, atat in camp, cat si in teren protejat.

a) Cultura in camp se poate infiinta primavara devreme, inaintea culturilor de tomate, ardei, vinete, castraveti etc., sau vara, dupa culturile care elibereaza terenul pana la 10-15 august (cartofii timpurii, mazarea si fasolea de gradina, castravetii de vara etc.). Lucrarile de pregatire a solului sunt la fel cu cele de la cultura morcovului, atat pentru culturile infiintate primavara, cat si pentru cele infiintate vara. Fertilizarea se raporteaza la cultura de baza, care urmeaza sau precede cultura ridichilor. De regula, se aplica 300-400 kg/ha sare potasica si 100-150 kg/ha azotat de amoniu.

Infiintarea culturii se face in camp, prin semanat direct, esalonat in mai
multe etape, la interval de 10–15 zile, in luna martie, pentru cultura timpurie, si in perioada 20 august–10 septembrie, pentru cultura de toamna.

Pe suprafete mari se seamana mecanizat, la 2–2,5 cm adancime, 7 randuri pe stratul inaltat cu latimea la coronament de 104 cm, utilizand 18–20 kg samanta la ha. Pe suprafete mici se seamana in randuri echidistante (10–15 cm) sau chiar prin imprastiere, folosind cantitati mai mari de samanta (40-60 kg/ha).

Lucrarile de intretinere

Se aplica 1–2 prasile pentru combaterea buruienilor; la culturile semanate prin imprastiere se face plivitul buruienilor sau se poate erbicida (Satecid 5–8 kg/ha, aplicat premergent). Se rareste la 2–3 cm intre plante pe rand, daca este nevoie.

La culturile de toamna, daca nu s-a facut udarea de aprovizionare, se vor
face 1-2 udari, folosind 300–350 m3 apa/ha.

Recoltarea la ridichea de luna se face prin smulgere, in 2–3 reprize, pe masura ce se formeaza si se livreaza cu frunze in legaturi de 5–10 bucati.
Productia este de 8–10 t/ha.

b) Cultura fortata si protejata a ridichilor de luna. Ridichea de luna se
cultiva in sere, rasadnite si solarii, atat in culturi pure, cat si asociate cu alte culturii, in sezonul de iarna-primavara si cel de toamna–iarna. Se seamana des, 6–8 cm intre randuri sau chiar prin imprastiere, folosind 5–6 g samanta la m2, realizandu-se o desime de 300–400 plante/m2. Atunci cand se realizeaza cultura asociata, se reduce cantitate de samanta la jumatate.
In vederea evitarii alungirii plantelor, se vor mentine temperaturi scazute,
de 10-150 C ziua si 8–10 grade C noaptea, timp de 5–7 zile dupa rasarire, dupa care temperatura poate fi ridicata cu 3-4 grade C. Se asigura o umiditate moderata si constanta, o aerisire puternica si fertilizari faziale cu ingrasaminte complexe.

Recoltarea se poate face dupa 30–35 zile de la semanat, pe masura ce
radacinile ajung la dimensiuni corespunzatoare soiului. Productia poate ajunge pana la 5–6 kg/m2.

Cultura ridichilor de vara si de iarna

Ridichea de vara si de iarna se cultiva in cadrul culturilor succesive si
asociate. Ridichea de vara poate fi o cultura secundara, anterioara culturilor de fasole de gradina si castraveti de toamna, iar ridichea de iarna poate urma dupa salata, spanac, ceapa verde, mazare de gradina si cartofi timpurii. Ridichea de vara se poate cultiva si asociat cu ardeii sau vinete.

Lucrarile de pregatire a terenului si a solului sunt asemanatoare cu cele
de la cultura timpurie de morcov (pentru ridichea de vara) sau de la cultura tarzie de morcov (la ridichea de iarna).

Infiintarea culturii se face prin semanat direct in camp, in perioada 20 martie-15 aprilie (in 2–3 reprize) pentru ridichea de vara si in cursul verii (10 iunie–15 iulie) la ridichea de iarna, utilizandu-se o cantitate de samanta de 10–12 kg/ha la ridichea de vara si 6–10 kg/ha la ridichea de iarna.

Se seamana la adancimea de 2–2,5 cm, cate patru randuri pe stratul inaltat
cu latimea la coronament de 104 cm la ridichea de vara si cate trei randuri la cea de iarna.

Pe suprafete mici se seamana manual, iar pe suprafete mari, semanatul se
face mecanizat.

Lucrarile de intretinere

-Combaterea buruienilor se face prin erbicidare (Satecid 6-8 kg/ha, la 2-3 zile de la semanat sau, cand plantele au 3-4 frunze se poate aplica Grametrin 25 PU 2,5-3 kg/ha) si prin prasile (2–3). Daca este necesar se fertilizeaza si se efectueaza 2–4 udari cu norme de 300–400 m3 apa la ha.
Combaterea bolilor si a daunatorilor se face ca la ridichea de luna.

-Recoltarea se face prin smulgere (la ridichea de vara) sau dislocare.
Ridichea de vara se valorifica cu frunze, in legaturi. Ridichea de iarna se curata de pamant, se inlatura frunzele si se ambaleaza in lazi (radacinile pot fi pastrate foarte bine peste iarna). Productia este de 15–20 t/ha la ridichea de vara si de 25–30 t/ha la cea de iarna.

Vezi si: Totul despre cultura de hrean – O idee de afacere stralucita: piata din Romania e pe deficit