Castravetele, hidratantul verii. Beneficii si utilizari

Castravetele (Cucumis sativus, familia Cucurbitaceae) este o planta anuala mare, intinsa, cu frunze alternative, paroase si flori galbene. Este cultivat pentru fructele sale comestibile. Fructul are pielea neteda, verde, galbena sau albicioasa, cu multe seminte.

Dupa cultivare produc fructe in 50-60 de zile de la plantarea culturii. Poate fi gatit, precum si mancat crud. Un castravete obisnuit cantareste aproximativ 268 de grame.

Istorie

Castravetele a fost originar din Asia de Sud, dar acum este cultivat pe majoritatea continentelor. Castravetele a fost cultivat in Asia de Vest timp de cel putin 3.000 de ani si apoi introdus de romani in alte parti ale Europei. Dovezile arata ca acesta a fost cultivat in secolul al IX-lea in Franta, secolul al XIV-lea in Anglia si pana la mijlocul secolului al XVI-lea in America de Nord.

O cana (104 grame) de castraveti ofera 16 calorii, 0,68 grame de proteine, 0,11 grame de grasime, 3,78 grame de carbohidrati si 0,5 grame de fibra dietetica. Aceeasi cantitate asigura 14,25% din vitamina K, 5,38% din vitamina B5, 4,78% din cupru, 3,63% din fier si 3,57% din fosfor.

Castravetele are un continut mare de apa, care ajuta la hidratarea organismului. De asemenea, este sarac in calorii. Castravetele normalizeaza tensiunea arteriala in timpul verii. Este bogat in continut de nutrienti care previn diverse probleme de sanatate, cum ar fi aciditatea, astmul, artrita, guta si eczema.

Beneficiile castravetilor, un racoritor excelent vara

Sanatatea pielii

Castravetele poseda o cantitate mare de silice care ajuta la dezvoltarea tesuturilor conective sanatoase si puternice din ligamente, cartilaj, tendoane, muschi si os. Prezenta ridicata a siliceului ofera o piele mai stralucitoare si mai sanatoasa. Castravetele are un continut ridicat de apa, care ajuta la hidratarea organismului. De asemenea, este utilizat pentru a trata diverse afectiuni ale pielii, cum ar fi umflarea si arsurile solare. Compusi precum acidul cafeic si acidul ascorbic ajuta la evitarea pierderilor de apa din organism.

Previne pietrele la rinichi si constipatia

Castravetele contine fibre si apa, care previn pietrele la rinichi si constipatia. Aportul zilnic de castraveti creste aportul de fibre. Castravetele este, de asemenea, o mare sursa de potasiu, vitamina C, silice, vitamina A si magneziu. Toti acesti nutrienti ofera diverse beneficii pentru sanatate.

Mentine tensiunea arteriala

Studiile arata ca aportul mare de potasiu, magneziu si fibre ajuta la scaderea tensiunii arteriale si la mentinerea acesteia la niveluri normale. Aportul de alimente bogat in aceste complexe la dieta, cum ar fi alimentele cu continut scazut de grasimi, fructele de mare, carnea slaba si pasarile de curte reduc presiunea sistolica cu 5,5 puncte si presiunea diastolica cu 3,0 puncte. Vezi si: Ulei de castravete, un agent anti-imbatranire folosit din cele mai vechi timpuri

Previne diabetul

Hormonul gasit in castravete este esential pentru producerea insulinei de catre celulele beta. Castravetele are zero indice glicemic. Carbohidratii cresc nivelul de glucoza, dar carbohidratii din castraveti ar putea fi digerati cu usurinta de catre pacientii diabetici. Aportul de castraveti ajuta la mentinerea nivelului de glucoza.

Functia corpului

Castravetele elimina toxinele si deseurile din organism. De asemenea, trateaza eficient artrita, deoarece curata acidul uric. Asista la secretia de urina. De asemenea, imbunatateste functia ficatului, rinichilor, vezicii urinare si a functiei pancreatice. Este eficient pentru controlul mellitului diabetic si al tensiunii arteriale. Aportul zilnic de suc de castraveti ajuta la tratarea eczemelor si a gutei. Adaugarea de castraveti la dieta previne probleme stomacale si pulmonare. Imbunatateste flexibilitatea muschilor, promoveaza circulatia sangelui si calmeaza nervii. Castravetele este bogat in minerale care impiedica despicarea unghiilor.

Prevenirea cancerului

Vitamina K reduce sansele de cancer de colon, prostata, nazala, stomac si oral. Studiile arata ca nivelul ridicat de vitamina K ajuta la stabilizarea cancerului hepatic si la imbunatatirea functiei lor hepatice. Dieta bogata in vitamina K reduce sansele de cancer si de boli cardiovasculare.

Cheag de sange

Vitamina K grabeste vindecarea vanatailor si sangerarii taieturilor. Deficitul de vitamina K duce la boala hemoragica a nou-nascutilor, in cazul in care coagularea sangelui nu are loc in mod corespunzator. Studiile arata ca nou-nascutilor ar trebui sa li se administreze injectie cu Vitamina K la nastere pentru a elimina HDN.

Utilizari traditionale ale castravetilor

• Fructul este folosit pentru tratarea problemelor pielii, eruptii termice, arsuri, rani si de asemenea, pentru a inmuia, hidrata si albi pielea.
• In Indo-China, fructele imature sunt gatite, apoi sunt folosite pentru a trata dizenteria.
• Sucul care este extras din frunze este util pentru a trata dispepsia.
• Castravetii sunt folositi in India pentru a calma durerile de cap.

Precautii

• Poate fi alergic la cavitatea bucala si poate prezenta simptome precum umflaturi si mancarime.
• Contine cucurbitacina, care este un compus care duce la indigestie si probleme de gastrita.
• Consumul excesiv de castravete provoaca toxicitate si, de asemenea, poate provoca chelie.
• Consumul de castraveti anorganici poate provoca afectiuni grave pentru sanatate din cauza pesticidelor daunatoare.
• Ceara sintetica este utilizata pentru a proteja de vanatai care duce la boli grave de sanatate.