Ai glicemie crescuta? Iata cea mai buna terapie nutritionala pentru diabetici

Terapia nutritionala poate imbunatati controlul glicemic si incetineste progresia complicatiilor diabetice. Ca intotdeauna, planul de ingrijire a nutritiei trebuie sa ia in considerare preferintele personale si obiceiurile de viata. In plus, aporturile dietetice trebuie modificate pentru a se adapta cresterii schimbarilor stilului de viata, imbatranirii si orice complicatii care se dezvolta. Iata ce trebuie sa faci daca ai glicemie crescuta.

Aportul total de carbohidrati

Cantitatea de carbohidrati consumata are cea mai mare influenta asupra nivelului de glucoza din sange dupa mese – cu cat sunt ingerate mai multe grame de carbohidrati, cu atat raspunsul glicemic este mai mare. Recomandarea carbohidratilor se bazeaza in parte pe nevoile metabolice ale persoanei, tipul de insulina sau alte medicamente utilizate pentru a gestiona diabetul si preferintele individuale. Pentru o sanatate optima, sursele de carbohidrati ar trebui sa fie cereale integrale, leguminoase, legume, fructe si produse lactate, in timp ce alimentele obtinute cu cereale rafinate si zaharuri adaugate ar trebui sa fie limitate.

Index glicemic

Diferite alimente care contin carbohidrati au efecte diferite asupra nivelului de glucoza din sange dupa ce sunt ingerate; de exemplu, consumul unei portii de orez alb determina cresterea glicemiei mai mult decat ar face o portie similara de orz. Efectul glicemic al unui aliment este influentat de tipul de carbohidrati dintr-un aliment, de continutul de fibre al alimentului, de metoda de preparare, de celelalte alimente incluse intr-o masa si de tolerantele individuale.

Pentru persoanele cu diabet zaharat, alegerea alimentelor cu un indice glicemic scazut (GI) fata de cele cu un GI ridicat poate imbunatati in mod modest controlul glicemic. Efectul glicemic al unui aliment nu este de obicei o consideratie primara in tratarea diabetului, insa studiile clinice care investigheaza potentialele beneficii ale dietelor cu IG scazute asupra controlului glicemic au avut rezultate mixte. Cu toate acestea, alimentele cu un continut ridicat de fibre si minim procesate – care, de obicei, au efecte glicemice mai scazute decat alimentele cu amidon puternic procesate – sunt printre alimentele recomandate frecvent persoanelor cu diabet zaharat.

Zaharuri

O perceptie gresita comuna este ca persoanele cu diabet trebuie sa evite zaharul si alimentele care contin zahar. In realitate, zaharul de masa (zaharoza), format din glucoza si fructoza, are un efect glicemic mai mic decat amidonul. Deoarece consumul moderat de zahar nu s-a dovedit a afecta negativ controlul glicemic, recomandarile pentru zahar pentru persoanele cu diabet sunt similare cu cele pentru populatia generala, ceea ce sugereaza reducerea la minimum a alimentelor si a bauturilor care contin zaharuri. Cu toate acestea, zaharurile si alimentele zaharoase trebuie luate in considerare ca parte a dozei zilnice de carbohidrati.

Fructoza, o monozacharida naturala din fructe, are efecte minime asupra nivelului de glucoza din sange in comparatie cu cantitati similare de zaharoza sau amidon. Desi unele produse alimentare comercializate persoanelor cu diabet zaharat sunt indulcite cu fructoza, aporturile de fructoza trebuie limitate – la nu mai mult de 12% din caloriile totale – pentru a evita aporturile excesive de energie sau efectele adverse asupra lipidelor din sange (aporturile mari de fructoza pot creste nivelul trigliceridelor din sange la unii indivizi). Indulcitori artificiali (cum ar fi aspartamul, zaharina si sucraloza) nu contin carbohidrati digerabili si pot fi folositi in siguranta in locul zaharului.

Grasime dietetica

La persoanele cu diabet zaharat, un regim alimentar in stil mediteranean care accentueaza grasimile monoinsaturate poate beneficia atat de controlul glicemic, cat si de riscul bolilor cardiovasculare. In plus, aportul crescut de acizi grasi omega-3 din pesti grasi sau surse vegetale poate imbunatati profilul lipoproteinei si alti factori de risc pentru BCV. Alte orientari legate de aportul de grasimi sunt similare cu cele sugerate pentru populatia generala: grasimea saturata ar trebui sa fie mai mica de 10% din caloriile totale, grasimile trans ar trebui sa fie reduse la minimum si aportul de colesterol ar trebui sa fie mai mic de 300 miligrame pe zi.

Proteina

Recomandarile proteice pentru persoanele cu diabet sunt similare cu cele pentru populatia generala. In Statele Unite, media de proteine ​​este de aproximativ 15% din aportul de energie. Desi mai multe studii pe termen scurt, au sugerat ca aporturile de proteine ​​peste 28% din caloriile totale pot imbunatati controlul glicemic sau nivelul lipoproteinelor la persoanele diabetice, alte studii nu au aratat niciun beneficiu. In plus, uneori, aporturile ridicate de proteine ​​sunt descurajate, deoarece pot fi in detrimentul functiei renale la pacientii cu nefropatie.

Consumul de alcool in diabet

Liniile directoare pentru consumul de alcool sunt similare cu cele pentru populatia generala, care recomanda femeilor si barbatilor sa-si limiteze consumul mediu zilnic de alcool la o bautura si, respectiv, la doua bauturi pe zi. In plus, persoanele care utilizeaza insulina sau medicamente care promoveaza secretia de insulina ar trebui sa consume alimente atunci cand ingereaza bauturi alcoolice pentru a evita hipoglicemia (alcoolul poate provoca hipoglicemie prin interferirea productiei de glucoza in ficat).

In schimb, un aport excesiv de alcool (trei sau mai multe bauturi pe zi) poate agrava hiperglicemia si poate creste nivelul trigliceridelor la unii indivizi. Printre persoanele care ar trebui sa evite alcoolul se numara femeile insarcinate si persoanele cu neuropatie avansata, niveluri de trigliceride anormal de ridicate sau istoric de abuz de alcool.

Printre alimentele care ajuta la scaderea glicemiei se numara: avocado, cirsele, afinele, oua, otet din cidru de mere, citrice, turmeric, scortisoara, seminte de chia, ulei de masline.