Atat pepenii verzi, cat si pepenii galbeni sunt originari din Africa, unde au fost cultivati inca din Antichitate. Pepenii verzi suculenti sunt super deliciosi si racoritori, in special in zilele fierbinti de vara. Sunt ambalate cu vitamina C, acid pantotenic, cupru, biotina, potasiu, vitamina A (carotenoide), vitamina B1, vitamina B6 si magneziu. Mai contin, de asemenea, acizi grasi, proteine esentiale, minerale cum ar fi magneziu, potasiu, mangan, fier, zinc, fosfor si vitamine cum ar fi tiamina, niacinul si acidul folic.
Daca si tu iubesti pepenii verzi si vrei sa ii cultivi, iata ce trebuie sa stii inainte de a te apuca de treaba:
Pepenele verde este o planta erbacee anuala, iar perioada de vegetatie este de aproximativ 90-130 zile.
Avand un sistem radicular bine dezvoltat (poate ajunge pana la 1-1,5 m
adancime si o extindere laterala de 4–5 m) si frunze cu caracter xerofit pronuntat, pepenele verde poate fi considerat o planta rezistenta la seceta.
Tulpina de 4–5 m lungime este taratoare, erbacee, foarte ramificata si la noduri poate emite radacini adventive. Frunzele sunt mari si sub se formeaza cate un carcel ramificat. Florile sunt unisexuate, de culoare galbena. Florile mascule apar, mai ales, pe tulpina principala, iar cele femele preponderent pe lastarii superiori.
Dupa polenizare si fecundare se formeaza fructul, o melonida mare (2–10
kg) cu coaja groasa de forma, culoare si calitate diferite, in functie de soi.
Vezi si: NU arunca coaja de la pepenele verde. Iata ce beneficii are
Semintele sunt mari, ovale, turtite si cu tegumentul tare. Au facultatea germinativa de 80–90% si se pastreaza 4–5 ani (cele mai bune rezultate se obtin cand la semanat se folosesc seminte in al doilea sau al treilea an de la recoltare).
Pepeni verzi – Ce soiuri exista:
- soiuri semitimpurii – Adam, Atakan, Burebista, Dochița, Erma 14, Luxor 33, Oltenia, Paskal, Peace, Royal Fantasy, Semaca
- soiuri timpurii – Irina
- soiuri semitardive – De Dăbuleni, Dulce de Dăbuleni
- soiuri tardive – Georgel, Lantha
Inainte de a cunoaste modalitatile in care pepenii pot fi plantati, este important sa cunosti care sunt conditiile necesare pentru a realiza o astfel de cultura.
Vezi si: Lucruri interesante si mai putin stiute despre pepenele rosu
Iata relatiile cu factorii de mediu:
-Temperatura:
Semintele de pepene germineaza la 15-16 grade C, iar temperatura optima de vegetatie este de 25-30 grade C. La 15 grade C procesele fiziologice se incetinesc.
Pepenii verzi rezista foarte bine la seceta. Dac solul contine cantitati suficiente de apa, pepenii verzi dau productii foarte mari, dar fructele sunt mai sarace in zahr. In anii foarte secetosi, in perioada fructificrii daca se aplica 2–3 udari, productia creste foarte mult.
-Lumina:
Fata de lumina, pepenii verzi sunt foarte pretentiosi. Terenurile destinate
pentru cultura trebuie sa fie foarte bine insorite si fara curenti de aer rece. Desi este o planta de zi scurta, la o durata de iluminare sub 8 ore, cresterea este incetinita. Astfel. pepenii vrezi au, in general, nevoie de lumina abundenta, de pana la 14 ore pe zi.
-Umiditatea:
Plantele au nevoie de o umiditate crescuta pentru a se dezvolta. Pentru intretinerea corespunzatoare a culturii, este recomandat sa folosesti un sistem de irigatie prin picurare, al carui rol este sa mentina solul reavan. Totodata, in perioada coacerii, este recomandat sa se mareasca cantitatea de apa din sol, dar fara a provoca excesul de umiditate.
-Solul:
Pepenii verzi prefera solurile nisipoase, nisipo-lutoase sau luto-nisipoase. In plus, solul trebuie sa aiba un pH cuprins intre 5,5 si 7,5, pentru ca plantele sa se poata dezvolta in conditii optime.
Elementele nutritive din sol trebuie sa fie bine echilibrate. Cele cu fosfor si
potasiu influenteaza favorabil asupra fructificarii si calitaii fructelor, in timp ce azotul favorizeaza cresterea organelor vegetative, dar in exces duneaza formrii, maturarii si calitatii fructelor. Aplicarea ingrasamintelor organice duce la sporirea productiei, dar fructele sunt de calitate inferioara.
Pepeni verzi – Tehnologia de cultivare
Dupa cum spuneam si mai sus, cultura de pepeni se poate infiinta fie prin rasaduri, fie prin seminte. De aceasta alegere depinde obtinerea unei recolte timpurii sau tarzii. Totodata, este important de stiut ca intr-un cub de rasad sa plantezi o singura samanta, pentru a nu risca vatamarea radacinilor. Rasadurile se pot planta apoi in camp manual sau mecanic, dupa data de 10 mai, cand temperatura devine optima pentru ca planta sa se dezvolte. Pregtirea de baza si din primvara a solului se face ca si la pepenele galben (Vezi AICI).
Toamna se efectueaza: discuirea, nivelarea de intretinere, fertilizarea cu 20t/ha gunoi de grajd bine descompus si ingr[minte chimice greu solubile (400–500 kg superfosfat [i 200-250 kg/ha sulfat de potasiu), care se incorporeaza printr-o artura adanca.
Vezi si: Pepenele galben – Cantaloupe. Proprietati si beneficii
Primvara pana la semnat, solul se mentine fara crusta si buruieni, prin lucrari repetate cu grapa sau cu cultivatorul si se fertilizeaza cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. Cu 8–10 zile inainte de semnat se erbicideaza cu Balan 8l/ha si terenul se modeleaz in straturi inaltate cu latimea la coronament de 94 sau 104 cm.
Infiintarea culturii prin semnat direct in camp se efectueaza la sfarsitul lunii aprilie – inceputul lunii mai, cand in sol sunt 14-15 grade C. In acest scop se foloseste smanta veche de 2–3 ani, care se dezinfecteaza cu Criptodin 2g/kg sau cu apa calda la 50 grade C, pentru prevenirea atacului de antracnoza si cladosporioza.
Se seamana un singur rand pe stratul inaltat la 14 cm de rigola, la adancimea de 3–4 cm, folosind 3–4 kg smanta la hectar. Daca terenul nu s-a modelat, pe suprafete mai mici, se poate semana in cuiburi (2-3 seminte la cuib) la 2m/0,5 m.
La infiintarea culturilor prin rasad, acesta trebuie as aiba varsta de cel
putin 30 de zile si s se planteze in camp dupa trecerea pericolului brumelor tarzii de primvara (cand temperatura in camp nu scade sub 14 grade C), asigurand o densitate de 12.000-14.000 plante/ha.
Lucrarile de intretinere se aseamna cu cele de la pepenele galben. Acestea sunt: prasilele repetate, raritul, musuroitul, fertilizarea faziala, udarea culturilor in caz de seceta excesiv si combaterea bolilor si a duntorilor.
Prasitul se executa ori de cate ori este nevoie, manual cu sapa pe rand
(facandu-se si musuroitul la cuib) si mecanizat, cu cultivatorul, pe intervalele dintre randuri, pana cand plantele acopera solul. Pe masura ce vrejurile cresc, acestea se dirijeaza pe straturile inaltate. Odata cu prasitul manual, din loc in loc, pe nodurile tulpinilor, se asaz cu sapa pamant reavan pentru a favoriza formarea radacinilor adventive si a preveni rasucirea vrejurilor.
Raritul se face doar in cazul infiintarii culturii prin insamantare, atunci cand intr-un cuib au fost puse intre patru si cinci seminte. Odata ce apar primele frunze, trebuie sa raresti plantele, astfel incat sa ramana cate una sau maximum doua in fiecare cuib. Odata ce plantele se dezvolta, este importanta si reducerea fructelor la patru-cinci pe planta. Astfel asiguri dezvoltarea unui rod bogat.
Prasitul ajuta la afanarea solului si indepartarea buruienilor. In cazul pepenilor plantati pe camp, prasitul se face inainte ca vrejurile sa inceapa sa acopere terenul. In caz contrar, risti vatamarea plantelor.
Mulcirea se face odata cu infiintarea culturii de rasaduri, cu scopul de a pastra umiditatea in sol, de a mentine o temperatura mai ridicata, dar si de a preveni aparitia buruienilor – metoda preferata de mulcire este folia speciala din polietilena.
Udarea/irigarea nu este prin aspersie nu este recomandata culturii de pepeni, deoarece poate favoriza dezvoltarea ciupercilor pe frunze. Astfel, o instalatie de irigare ramane metoda ideala de a mentine umiditatea in sol. Totodata, trebuie sa stii ca cele mai importante udari au loc in perioada infloritului si a cresterii fructelor, evitandu-se irigatiile in perioada de inceput a vegetatiei, dar si in perioada coacerii fructelor.
Fertilizarea este necesara in perioada de inflorire. Este de preferat fertilizarea chimica, folosind intre 100- 125 de kilograme de azotat de potasiu la fiecare hectar. In perioada legarii fructelor se fertilizeaza cu 150 kg/ha azotat de amoniu, 250 kg/ha superfosfat si 100 kg/ha sulfat de potasiu sau Complex III 200-250 kg/ha. Se efectueaza 2-3 udari in perioadele secetoase, cu 350–400 m3 apa/ha.
Combaterea bolilor si dunatorilor se face cu fungicidul ACROBAT® MZ 69 WG, deoarece elimina agentul patogen si previne aparitia infectiei. Produsul contine doua substante active, 9 % Dimetomorf si 600 g/kg Mancozeb, astfel asigurand protectie preventiva, dar si curativa si antisporulanta.
Recoltarea pepenilor verzi
Recoltarea fructelor se face cand acestea au ajuns la maturitatea fiziologica, esalonat in perioada iulie-septembrie. La culturile infiintate prin rasad, productia este mai timpurie cu 20-25 zile.
Momentul optim al recoltarii se poate stabili tinand cont de: uscarea carcelului de la baza pedunculului fructului, care se subtiaz si nu mai prezinta perisori; coaja capata un luciu caracteristic, portiunea zgariata cu unghia este alba nu verde ca la fructele crude; varful fructului formeaza o adancitura; prin lovire fructul emite un sunet infundat.
Recoltarea se face dimineata, pe timp racoros, tinand peduculul cu o foarfeca sau un cutit ascutit, fara a deranja vrejul.
Produc]ia este de 30-40 t/ha.
Vezi si: Seminte de pepene verde fierte: secretul unei frumuseti de invidiat
Vezi si: Cele mai importante 13 beneficii ale consumului de pepene galben
Vezi si: 10 beneficii uimitoare ale pepenelui galben. Iata de ce sa il consumi toata vara
Sursa: Legumicultura, vol.II, Nistor Stan si Neculai Munteanu
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
