Cultura pastarnacului. Ce trebuie sa stii inainte de a te apuca de treaba

Ca si morcovii, pastarnacul este cultivat din Antichitate, cand era considerat un aliment de baza. Mai mult de atat, până la introducerea in cultura a cartofului, pastarnacul a constituit baza alimentatiei pentru oamenii saraci.

Radacinile pastarnacului au un gust dulceag, un miros caracteristic si un continut ridicat de substanta uscata, reprezentata, in special, de glucide si peptide. Acestea contin importante cantitati de vitamine (C, B1, PP), saruri minerale (K, S, P, Ca, Mg, Na, Fe etc) si substante volatile, care le imprima aroma caracteristica. Astfel, daca vrei sa cultivi pastarnac, trebuie sa stii ca nu are cerinte foarte ridicate, dar trebuie respectate cateva criterii esentiale, de la infiintare si pana la recoltare.

Cultura pastarnacului – Ce trebuie sa stii inainte de a te apuca de treaba

Pastarnacul  este o specie bienala cu o perioada lunga de vegetatie (160- 200 zile)  de la semanat pana la recoltare.

In primul an de cultura, se formeaza rozeta de frunze si radacina tuberizata. Radacina tuberizata are forma conica mult alungita pana la rotund-turtita, cu rizoderma de culoare alba, usor galbuie, cu pulpa alba sau galbuie, suculenta, dulce si cu miros caracteristic. Aceasta radacina este foarte rezistenta la ger, putand ramane in camp peste iarna.

In al doilea an de cultura, din radacina cresc una sau mai multe tulpini florifere, foarte inalte (1,5-2m), ramificate si goale pe interior. In varful ramificatiilor se afla inflorescente mari, de tip umbela formate din flori mici, galbene. Fructul, denumit impropriu samanta, este o pseudo diachena de forma oval-turtita, cu aripioare, de culoare cafeniu- deschis, cu capacitate germinativă redusă (70 %) si se pastreaza numai 1–2 ani.

Pastarnacul – Relatiile cu factorii de mediu

Pastarnacul are cerinte moderate fata de factorii de vegetatie. Acesta este mai rezistent la frig in comparatie cu patrunjelul si morcovul, radacinile tuberizate putand ierna in camp.

Semintele germineaza la minus 2–3 grade C, plantele tinere rezista pana la – 5 grade C, iar cele mature pana la minus 8–10 grade C, temperatura de vegetatie fiind de 15–25 grade C.

Pastarnacul prefera umiditatea, dar excesul ii dauneaza mult. Raspunde bine la asigurarea umiditatii optime si la fertilizarea cu ingrasaminte.

Soiuri

• Alb lung (180–120 zile): soi tardiv, cu radacina conic alungita, fusiforma, cu lungime de 25-40 cm, greutatea ce atinge 200-300 g, de culoare alb-galbuie, gust dulceag, aroma specifica puternica, capacitate buna de pastrare;
• Semilung (160–180 de zile): soi de asemenea tardiv, cu radacini lungi de 20-22 cm, fusiforme, de culoare alb-galbuie, cu greutate de 150-200 g, foarte productiv, pastrare foarte buna peste iarna;
• Rotund: soi timpuriu, de forma sferica, cu diametrul de aproximativ 15 cm, pretabil pentru recoltare semimecanizata;
• Daniel: soi mentionat in Catalogul ISIS, omologat in 2017 si produs la SCDL Buzau.

Pastarnac – Tehnologia de cultivare

Cultura pastarnacului este asemanatoare cu cea aplicata la morcov si
patrunjel, dar cu unele mentiuni:

• Se seamana primavara foarte devreme (sfarsitul lunii februarie– inceputul lunii martie), folosind 5–6 kg samanta/ha; nu este indicat sa se semene din toamna, deoarece plantele emit tulpini florifere chiar in primul an;
• Se seamana in teren modelat, cate trei randuri pe stratul inaltat cu coronament de 104 cm sau 94 cm sau pe teren nemodelat, in benzi de cate trei randuri, distantate la 40 cm unul de altul si 70 cm intre benzi.
• Se mentine, prin udarea culturilor, o umiditate constanta, de 70–75 % din capacitatea de camp a solului pentru apa.
• Recoltarea se face toamna tarziu, obtinandu-se productii de 35–40 t/ha.
• Frunzele pot fi folosite ca furaj in amestecurile de siloz.

Vezi aici Cultura morcovului. Ce trebuie sa stii inainte de a te apuca de treaba

Vezi si: Cultura conopidei. Ce trebuie sa stii inainte de a te apuca de treaba

Vezi si: Cultura varza alba. Ce trebuie sa stii inainte de a te apuca de treaba