Cultura conopidei. Ce trebuie sa stii inainte de a te apuca de treaba

Conopida face parte din familia verzei si contine o combinatie unica de substante active, care ii confera puteri vindecatoare pentru multe afectiuni. Aceasta leguma contine, printre altele, vitaminele B1, B2, B3, B6 si B9, Omega 3, vitamina K, vitamina C, fosfor, potasiu si mangan, dar si multi fitonutrienti, fiind cunoscuta si ca un puternic antioxidant.

Conopida se cultiva pentru capatana, denumita impropriu inflorescenta, din care se prepara o gama variata de mancaruri, deosebit de apreciate.

Comparativ cu alte legume, conopida este mai potrivita de cultivat toamna, deoarece nu tolereaza caldura si frigul in exces. Totusi, daca te-ai hotarat sa o cultivi, trebuie sa respecti cateva criterii esentiale.

Cultura conopidei – Ce trebuie sa stii inainte de a te apuca de treaba

Conopida este o planta bienala, insa in cultura este tratata ca planta anuala, ceea ce o deosebeste de celelalte legume din grupa verzei. Din punct de vedere agrofitotehnic, conopida este una dintre cele mai pretentioase varietati, cu cerinte ridicate fata de conditiile de mediu. Aceasta se cultiva in camp deschis sau protejat, in culturi timpurii sau tardive.

Semintele de conopida rasar la 5-6 zile de la semanat, rezultand plante cu doua cotiledoane alungit cordiforme, cu marginile indoite in sus, de culoare verde inchis. Radacina principala este pivotanta, bine dezvoltata si patrunde in sol pana la 70 cm. Tulpina propriu-zisa este scurta, ingrosata, pe care cresc initial frunzele care alcatuiesc rozeta, apoi in centru apare mugurele florilor. La rasadul de conopida, frunza este alungita, cu marginile dintate, forma care se mentine si la plantele mature. La cele mai multe soiuri, frunzele sunt bine dezvoltate si reusesc sa acopere inflorescenta (capatana) formata, protejand-o contra luminii.

Capatana se formeaza dupa 50-90 de zile (in functie de soi). Dupa 3 saptamani de la formare, capatanile incep sa se rasfire, iar ramificatiile sa se alungeasca. Rasfirarea capatanilor si cresterea tulpinilor florale dureaza 15-20 de zile. La 20-25 de zile de la formarea tulpinilor florale au loc infloritul si polenizarea, iar dupa alte 30-40 de zile, maturarea fructelor si a semintelor.

Conopida – Relatiile cu factorii de mediu

Cerintele ei se aseamana putin cu cele ale verzei, dar variatiile factorilor de mediu fata de valorile lor optime au influente negative asupra cresterii si dezvoltarii plantelor. Astfel, factorii major implicati sunt temperatura, apa si elementele nutritive.

-Temperatura optima de germinare este de 18-20 grade C si asigura germinarea si rasarirea in 6-7 zile. Pentru o buna crestere si dezvoltare a rasadurilor se recomanda aceeasi temperatura, dar scaderea acesteia pana la 10-14 grade C determina obtinerea unor rasaduri mai viguroase, desi ritmul de crestere este mai lent. Dupa ce rasadurile au 30–40 de zile, temperaturile de 4–10 grade C timp de 4–6 saptamani determina vernalizarea si implicit inductia florala, ceea ce se soldeaza cu formarea florilor, fara a se mai trece prin faza de capatana. Rasadurile de conopida rezista dupa plantare in camp pana la temperaturi minime de minus 4-5 grade C, daca sunt bine calite.

Conopida de toamna, cu capatanile fotmate, rezista la temperaturi negative (minus 1-30 C), dar recoltarea in acest moment poate provoca vatamari ale recoltei.

-Apa. Cerintele conopidei fata de apa, desi, cantitativ, sunt asemanatoare cu cele ale verzei, dinamica din sol si aer trebuie sa varieze in limite inguste, variatiile spre extreme fiind compromittoare pentru cresterea si dezvoltarea corespunztoare a plantelor. Lipsa apei in faza de rasad determina imbatranirea acestuia (frunzele imbatranesc si cad). Un exces de apa provoaca alungirea exagerata a rasadurilor. Un asemenea rasad se va prinde mai greu la infiintarea culturii si in conditii de temperaturi scazute (sub 0 grade), sunt mai susceptibile la piticire si orbire. In timpul vegetatiei, umiditatea din sol trebuie sa fie la aceleasi niveluri optime cu cele de la varza (70–80% din capacitatea total de camp). Prin urmare, terenul nu trebuie sa se usuce niciodata, adica trebuie sa fie permanent reavn. Acest nivel al apei din sol asigura si umiditatea relativa a aerului de circa 60-70% sau 70–80%, ceea ce inseamna conditii optime.

-Lumina. In faza de rasad, insuficienta luminii determina alungirea rasadurilor. In aceasta faza plantele pot sa primeasca o cantitate mai mica de lumina datorita nebulozitatii pronuntate si prelungite sau datorita desimii prea mari a rasadurilor. Alungirea rasadului, in afara faptului ca afecteaza calitatea rasadului, in general, determina, in mod special, intarzierea recoltei. Alungirea din cauza reducerii luminii poate fi diminuata prin scaderea corespunzatoare a temperaturii si umiditatii solului. In camp sau spatii protejate, cultura are nevoie, de asemenea, de o cantitate mare de lumina, corespunzatoare terenurilor bine insorite; altfel, plantele se alungesc, numarul de frunze este mai redus, se intarzie formarea capatanilor sau acestea nu se mai formeaza deloc. Explicatia rezulta din faptul cunoscut ca marimea capatanii este direct si pozitiv corelat cu numarul si masa de frunze. In faza de capatana a plantelor, lumina joaca acelasi rol asupra plantelor, dar in mod esential negativ asupra calitatii capatanilor, prin faptul ca suprafata acestora capata o culoare galbuie.

-Solul si elementele nutritive. In privinta elementelor minerale, asigurarea unui nivel ridicat de azot duce la sporirea recoltei. In ceea ce priveste azotul, este important de reamintit ca acesta, in cantitti prea mari, in conditii de temperatura mai sczuta si umiditate ridicata favorizeaza bracteerea.

Conopida – Tehnologia de cultivare

Cultura timpurie in teren neprotejat.

Alegerea terenului. In vederea obtinerii unor productii cat mai timpurii se aleg soluri cu textura nisipo-lutoas sau luto-nisipoasa de tipul solurilor aluvionare, cu diferite grade de evolutie, cernoziomuri levigate, cu reactie neutra sau slab alcalina (pH 7,2–7,8), pe terenuri adapostite, care se incalzesc mai repede in timpul primaverii si pierd in scurt timp excesul de umiditate. Pe solurile usoare
se obtin productii mai timpurii, dar acestea necesita o fertilizare puternica cu ingrasaminte organice si minerale, cu irigari repetate la intervale mici de timp, pentru mentinerea unei umiditati suficiente, mai ales in primaverile secetoase.

-Locul in rotatia culturilor. Cele mai bune premergatoare pentru conopida timpurie sunt: fasolea, mazarea etc.

-Pregatirea solului si a semintelor se face ca la varza timpurie. Vezi AICI.

-Producerea rasadurilor. In vederea infiintarii culturilor de conopida timpurie se folosesc rasaduri produse in cuburi nutritive cu latura de 7 cm, in varsta de 40-45 zile. Plantele imbatranite in faza de rasad dau productii reduse si necorespunzatoare cantitativ si calitativ, cpatanile fiind mici si rasfirate.

Rasadurile de conopida timpurie se produc, ca si la varza timpurie, in sere
si solarii cu incalzire tehnica, solarii cu substratul incalzit pe cale biologica si rasadnite cu incalzire biologica.

-Infiintarea culturii/Perioada de semanat. Se realizeaza prin plantarea rasadurilor in perioada 15-30 martie, in functie de zona si conditiile anului respectiv. In ferme, pe fiecare strat inaltat cu latimea la coronament de 104 cm, se planteaza doua randuri de conopida timpurie la distanta de 80 cm intre randuri si 18-20 cm intre plante pe rand.

Lucrarile de ingrijire. Completarea golurilor se face manual, la 4–5 zile
dupa plantare, cu rasad de aceeasi varsta si din acelasi soi, cu udare individuala a acestuia. O cerinta importanta in reusita acestei culturi este udatul. In vederea obtinerii unor plante viguroase cu o crestere continua si un aparat foliar bogat, care asigura o productie mare si de calitate superioara, cultura de conopida timpurie se uda pe rigole lungi, aplicandu-se, in functie de regimul de precipitatii, pana la 5-6 udari, cu cantitati moderate de apa.

In perioada de formare a capatanilor, cultura de conopida timpurie se uda cu norme mai mari si la interval de cel mult o saptamana, in functie de starea de umiditate a solului, de precipitatii si temperatura atmosferica.

In timpul vegetatiei se face fertilizarea culturilor de conopida timpurie cu
ingrasaminte ce contin azot si potasiu. Prima fertilizare se face cand plantele au 10–12 frunze. Daca este nevoie, in perioada de formare a capatanilor, se efectueaza a doua fertilizare.

Pentru obtinerea unor capatani de calitate superioara, albe, acestea se feresc de actiunea directa a razelor solare prin frangerea unei frunze cu care se acopera fiecare capatana.

Combaterea bolilor si duntorilor se face la avertizare, prin tratamente
preventive si curative ca la varza timpurie.

-Recoltarea se efectueaza cand capatanile au ajuns la dimensiunile proprii
soiului, inainte de rasfirarea usoar a marginilor. Inainte de recoltare, cu circa doua zile, se executa o udare usoar, care asigura turgescenta capatanilor si frunzelor. Calendaristic, recoltarea incepe dup 20 mai si dureaza, in functie de atingerea maturitatii tehnologice, pana la 15-20 iulie, variind in functie de zona. De regula, recoltarea la o cultura se esaloneaza pe o perioada de 20-25 de zile, in circa 2-4 etape. Recoltarea se efectueaza manual, prin taiereacapatanilor impreuna cu 2-3 frunze, care vor proteja capatanile de diferite vatamari.

Cultura tarzie

Alegerea terenului pentru cultura conopidei de toamna se face tinand seama ca acesta sa fie corespunzator cerintelor acestei varietati. Solul trebuie sa aiba o textura mijlocie, o fertilitate ridicat si reactie neutra sau usor alcalina, in niciun caz acida.

Solurile cu textura mijlocie au avantajul ca retin mai bine apa provenit din ploi si udari, in perioadele secetoase din timpul verii. In cazul in care solul este usor acid, acesta se trateaza cu var nestins.

Pregtirea solului incepe inca din toamna, facandu-se in functie de cultura
secundara anterioara. La pregatirea din toamna se vor administra in mod obligatoriu gunoi de grajd. Vara, dupa desfiintarea culturilor anterioare timpurii se face fertilizarea cu ingrasaminte chimice. La 1 hectar se
administreaza: 250 kg azotat de amoniu, 500 kg superfosfat si 200 kg sulfat de potasiu. In cazul in care toamna nu s-au administrat ingrasaminte organice pentru cultura timpurie anterioara, se administreaza 20 t/ha gunoi de grajd bine descompus. Ingrasamintele se aplica cu 10–14 zile inainte de infiintarea culturii.

Artura de vara se executa cu aceleasi agregate ca in cazul arturii de toamna la varza timpurie, la adancimea de 20–22 cm.

Tratare solului contra daunatorilor si erbicidarea se fac cu aceleasi substante si se aplica dupa aceleasi reguli ca la varza timpurie.

Producerea rasadurilor. In vederea infiintarii culturii de conopida de
toamna se folosesc rasaduri produse pe straturi amenajate in camp, in varsta de 45-55 zile. Se seamana in prima decada a lunii mai. Celelalte lucrari aplicate, in vederea producerii rasadurilor de conopida de toamn, sunt asemntoare cu cele ale verzei de toamna.

Infiintarea culturilor se face prin plantarea rasadurilor in perioada 20–30
iunie. Pe fiecare strat inaltat, cu latimea la coronament de 104 cm, se planteaz doua randuri de conopida distantate la 80 cm si cu 26-30 cm intre
plante pe rand.

Lucrarile de ingrijire. Completarea golurilor se face la 3–5 zile de la plantare, cu rasad de aceeasi varsta si din acelasi soi, cu udarea individuala a plantelor. Irigarea se executa astfel ca sa fie asigurate conditiile optime de umiditate in sol (70-75 % din IUA) si in aer. Udarea cea mai eficienta se realizeaz pe timp noros, seara, noaptea sau dimineata.

In timpul perioadei de vegetatie, cultura de conopida de toamn se fertilizeaz cu ingrasaminte chimice ce contin azot si potasiu. Prima fertilizare se executa cand plantele au 10-12 frunze. Dac este nevoie, in perioada de formare a capatanilor, se efectueaz a doua fertilizare faziala. Celelalte lucrari de ingrijire sunt asemntoare cu cele care se efectueaza la cultura timpurie.

Recoltarea se realizeaz ca si la conopida timpurie, dar calendaristic se
desfasoara incepand cu 10–15 septembrie si se incheie inainte de aparitia primelor ingheturi. In caz ca plantele au fost surprinse de ingheturi, recoltarea se va efectua imediat dupa trecerea acestui moment, cand plantele si-au revenit.

Cultura in teren protejat cu materiale plastice

-Producerea rasadurilor. Rsadurile se produc in sere inmultitor, unde semnatul se face in luna ianuarie, astfel ca, pana la plantare, rasadul sa realizeze o varsta de 45 –55 zile. Dupa rasarire, in faza de cotiledoane, cu un usor inceput de formare a primelor frunze adevarate, se repica la cuburi sau ghivece nutritive. Semnatul nu se va face prea des, caci plantele sunt foarte sensibile la absenta luminii. De aceea, se vor lua si msuri de reducere a temperaturii la 10–12 grade C si repicare cat mai rapid. In faza de rasad, temperatura se regleaza asemanator rsadului de varza.

Pentru ciclul al II-lea, rasadul se realizeaza pe brazde reci, asemntor culturii de camp, perioada de semanat fiind 10–20 mai.

Fertilizarea se realizeaz cu o solutie continand 20 g azotat de amoniu, 10 g superfosfat si 5 g sulfat de potasiu in 10 l apa, administrand circa 100 ml la plant. O buna fertilizare se poate realiza, de asemenea, si cu o emulsie de blegar proaspt.

Rasadul pentru plantare va avea circa 50 de zile, respectiv 5 – 6 frunze adevarate. Cu 7–8 zile inainte de plantare, plantele se vor cali foarte bine, prin reducerea la limita a udarilor si scaderea temperaturii. Tratamentul cu frig (2 grade C) al rasadurilor, timp de doua saptamani inainte de plantare, reduce faza de capatana, respectiv perioada de recoltare.

Infiintarea culturii/Perioada de infiintare.Aceasta se incadreaza in aceleasi perioade ca si pentru varza. Tehnologiile de asatzi recomanda 1- 15 martie in sud si vest si 15–30 martie in celelalte regiuni. Distantele de plantare se adapteaza tipului constructiv de solar, perioadei si ciclului de cultura.

In solariile bloc, plantarea se realizeaza pe teren modelat in brazde de 94
cm la coronament, cu cate doua randuri pe brazda, dispuse la 70 cm si cu distanta intre plante pe rand de 40 – 42 cm. In solariile tunel se poate folosi o schema asemntoare sau alta, in randuri, cu intervale de 60–70 cm si 50 cm intre plante de rand.

Principalii factori de mediu se regleaza, in general, asemanator culturii de varza. Fata de varza, conopida, in faza de capatana, este deosebit de sensibila la seceta, ca si la alternanta acesteia cu perioade mai umede, determinand incetarea in crestere, desfacerea capatanii si imbolnvirea.

Ca si la varza, reglarea factorilor temperatura, umiditate si aer se realizeaza
prin aerisire si irigare. O autoreglare a acestor factori se poate obtine in mod corespunzator prin utilizarea foliei de polietilen perforat.

Lucrarile de ingrijire. Cultura de conopida in adposturi acoperite cu folii
de polietilen va primi aceleasi lucrari de ingrijire ca si cultura de varza. Atentie deosebita se va acorda lucrarilor: irigare, fertilizare si combaterea dauntorilor.

Recoltarea incepe cand capatanile ajung la o marime maxima, specific
soiului, dar inainte de a incepe sa se rasfire.

Cultura in sera

-Producerea rasadurilor. Semnatul in vederea producerii arsadurilor se execut in functie de perioada cand se planifica ob]inerea recoltei. Avand in vedere ca se recomanda rasad de 40 – 45 zile, semnatul va incepe in prima decada a lunii august si se continua pana la 1 – 5 ianuarie.

Dupa semanat si pana la rasarire se asigura o temperatura de 18–20 grade C. Dupa rasarit pana la repicat temperatura se va dirija de la 16 – 20 grade C in zilele insorite, la 14–16 grade C in zilele cu nor si 10 – 12 grade C pe timp de noapte. In continuare, cateva zile se ridic temperatura pentru a asigura o buna inradacinare, dupa care urmeaza regimul de temperatura anterior repicarii.

Plantarea se executa incepand din luna septembrie si continuand pana in februarie. In functie de soi si perioada de plantare se adopta scheme, care sa asigure densitati variind intre 50.000 si 80.000 plante la hectar. Astfel, soiurile mai putin viguroase, plantate in perioade cu suficienta lumina, vor avea o densitate mai mare si invers. Corespunzator acestor densitati se adopta scheme cu 30 cm intre randuri si 30 cm intre plante pe rand (pentru densitatea de 80.000 plante la hectar) sau cu 40 cm intre randuri si 30–40 cm intre plante pe rand, la densitatea de circa 50.000 plante la hectar.

Reglarea regimului factorilor de mediu. Sera, prin caracteristicile sale
constructive, ofer posibilitati optime de reglare a factorilor de mediu. Lumina solara se va reduce incepand cu luna martie, prin cretizarea geamurilor, iar in faza de legare a capatanilor, frunzele se leaga deasupra acestora, pentru a preveni ingalbenirea.

Temperatura se va mentine la valori de 18-20 grade C in zilele senine, 14–16 grade C in zilele noroase si 12–14 grade C noaptea. Umiditatea relativ a aerului va fi de 70 – 80 %. In acest scop, aerisirea va fi aproape permanenta, cu exceptia zilelor reci de iarna, cand se fac 3–4 aerisiri pe zi, circa 10 minute fiecare.

Lucrarile de ingrijire. In general, lucrarile de ingrijire pentru cultura de conopida sunt reduse ca numar si volum: completarea golurilor, afanarea solului prin prasile, irigarea, fertilizarea suplimentar si combaterea bolilor si duntorilor. In plus, in perioada de insolatie, dac s-au format capatanile, acestea se vor proteja prin acoperire cu 2 – 3 frunze sau prin legarea frunzelor deasupra.

Recoltarea. Ca si la conopida cultivat in adposturi acoperite cu material
plastic, recoltarea se face esalonat, cand capatanile sunt suficient de mari si nu au inceput sa se rasfire. Lucrarea este esalonata, corespunzator perioadelor de plantare, din decembrie pana la inceputul lunii mai.

Vezi si: Conopida reduce riscul dezvoltarii cancerului. Afla de ce in acest articol

Vezi si: Cultura morcovului. Ce trebuie sa stii inainte de a te apuca de treaba

Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:

You may also like...