Boala Alzheimer este o tulburare progresiva care determina pierderea (degenerarea) celulelor creierului si moartea. Boala Alzheimer este cea mai frecventa cauza a dementei – o scadere continua a abilitatilor de gandire, comportamentale si sociale care perturba capacitatea unei persoane de a functiona independent.
Semnele timpurii ale bolii pot fi uitarea evenimentelor recente sau a conversatiilor. Pe masura ce boala progreseaza, o persoana cu boala Alzheimer va dezvolta o afectare severa a memoriei si va pierde capacitatea de a indeplini sarcini de zi cu zi.
Medicamentele actuale pentru boala Alzheimer pot ameliora temporar simptomele sau pot incetini rata declinului. Aceste tratamente pot ajuta uneori persoanele cu boala Alzheimer sa maximizeze functia si sa mentina independenta pentru o perioada de timp. Diferite programe si servicii pot ajuta persoanele cu boala Alzheimer si persoanele care le ingrijesc.
Nu exista nici un tratament care sa vindece boala Alzheimer sau sa modifice procesul bolii din creier. In stadiile avansate ale bolii, complicatiile cauzate de pierderea severa a functiei creierului – cum ar fi deshidratarea, malnutritia sau infectia – duc la moarte.
Cauzele bolii Alzheimer
Oamenii de stiinta cred ca pentru majoritatea oamenilor, boala Alzheimer este cauzata de o combinatie de factori genetici, de stil de viata si de mediu care afecteaza creierul in timp. Vezi si: Uleiul de nuci trateaza stresul si boala ALzheimer, fiind excelent si impotriva alergiilor
Mai putin de 1% din timp, Alzheimer este cauzat de modificari genetice specifice care garanteaza practic ca o persoana va dezvolta boala. Aceste aparitii rare duc de obicei la aparitia bolii la varsta mijlocie.
Cauzele exacte ale bolii Alzheimer nu sunt pe deplin intelese, dar la baza acesteia sunt problemele cu proteinele creierului care nu functioneaza normal, perturba activitatea celulelor creierului (neuroni) si dezlantuie o serie de evenimente toxice. Neuronii sunt deteriorati, pierd conexiunile intre ei si in cele din urma mor.
Daunele incep cel mai adesea in regiunea creierului care controleaza memoria, dar procesul incepe cu ani inainte de primele simptome. Pierderea neuronilor se raspandeste intr-un model oarecum previzibil in alte regiuni ale creierului. Pana la stadiul tarziu al bolii, creierul s-a micsorat semnificativ.
Cercetatorii se concentreaza pe rolul a doua proteine:
- Beta-amiloidul este un fragment ramas dintr-o proteina mai mare. Cand aceste fragmente se unesc, ele par sa aiba un efect toxic asupra neuronilor si sa perturbe comunicarea celula-celula. Aceste grupuri formeaza depozite mai mari numite placi amiloide, care includ si alte resturi celulare.
- Proteinele Tau joaca un rol in sistemul intern de sprijin si transport al neuronului pentru a transporta substantele nutritive si alte materiale esentiale. In boala Alzheimer, proteinele Tau isi schimba forma si se organizeaza in structuri numite incurcaturi neurofibrilare. Incurcaturile perturba sistemul de transport si sunt toxice pentru celule.
Cei mai importanti factori de risc
Varsta
Inaintarea in varsta este cel mai mare factor de risc cunoscut pentru boala Alzheimer. Alzheimer nu face parte din imbatranirea normala, dar pe masura ce imbatranim, creste probabilitatea de a dezvolta boala Alzheimer.
Un studiu a constatat ca anual au existat doua diagnostice noi la 1000 de persoane cu varste cuprinse intre 65 si 74 de ani, 11 diagnostice noi la 1000 de persoane cu varste cuprinse intre 75 si 84 de ani si 37 de diagnostice noi la 1.000 de persoane cu varsta de 85 si peste.
Istoria familiei si genetica
Riscul de a dezvolta Alzheimer este ceva mai mare daca o ruda de gradul I – parintele sau fratii – are boala. Majoritatea mecanismelor genetice ale Alzheimer in randul familiilor raman in mare parte inexplicabile, iar factorii genetici sunt probabil complecsi.
Un factor genetic mai bine inteles este o forma a genei apolipoproteinei E (APOE). O variatie a genei, APOE e4, creste riscul bolii Alzheimer, dar nu toata lumea cu aceasta variatie a genei dezvolta boala.
Oamenii de stiinta au identificat modificari rare (mutatii) in trei gene care garanteaza practic ca o persoana care mosteneste una dintre ele va dezvolta Alzheimer. Dar aceste mutatii reprezinta mai putin de 1% dintre persoanele cu boala Alzheimer.
Sindromul Down
Multe persoane cu sindrom Down dezvolta boala Alzheimer. Acest lucru este probabil legat faptul ca exista trei copii ale cromozomului 21 – si ulterior trei copii ale genei pentru proteina care duce la crearea beta-amiloidului. Semnele si simptomele Alzheimerului tind sa apara cu 10-20 de ani mai devreme la persoanele cu sindrom Down decat la populatia generala.
Sex
Se pare ca exista putine diferente de risc intre barbati si femei, dar, in general, exista mai multe femei cu boala, deoarece in general traiesc mai mult decat barbatii.
Deficit cognitiv minor
Insuficienta cognitiva usoara este o scadere a memoriei sau a altor abilitati de gandire care este mai mare decat ceea ce s-ar astepta pentru varsta unei persoane, dar declinul nu impiedica o persoana sa functioneze in medii sociale sau de lucru.
Persoanele care au insficienta cognitiva prezinta un risc semnificativ de a dezvolta dementa. Cand deficitul primar al insuficientei cognitive este memoria, starea este mai probabil sa evolueze catre dementa din cauza bolii Alzheimer. Un diagnostic de MCI permite persoanei sa se concentreze asupra modificarilor stilului de viata sanatos, sa dezvolte strategii pentru a compensa pierderea memoriei si sa programeze intalniri medicale regulate pentru a monitoriza simptomele.
Traumatism cranian
Persoanele care au avut un traumatism cranian sever prezinta un risc mai mare de boala Alzheimer.
Insomnii sau somn insuficient
Cercetarile au aratat ca tiparele de somn slabe, cum ar fi dificultatea de a adormi sau de a ramane adormit, sunt asociate cu un risc crescut de boala Alzheimer.
Stilul de viata si sanatatea inimii
Cercetarile au aratat ca aceiasi factori de risc asociati cu bolile de inima pot creste si riscul bolii Alzheimer. Acestea includ:
- Lipsa de exercitii
- Obezitatea
- Fumatul sau expunerea la fumatul pasiv
- Tensiune arteriala crescuta
- Colesterol ridicat
- Diabet de tip 2 slab controlat
Toti acesti factori pot fi modificati. Prin urmare, schimbarea obiceiurilor de viata va poate modifica intr-o oarecare masura riscul. De exemplu, exercitiile fizice regulate si o dieta sanatoasa, cu continut scazut de grasimi, bogata in fructe si legume, sunt asociate cu un risc scazut de a dezvolta boala Alzheimer.
Invatare continua si implicare sociala
Studiile au descoperit o asociere intre implicarea pe tot parcursul vietii in activitati de stimulare mentala si sociala si un risc redus de boala Alzheimer. Nivelurile scazute de educatie – mai putin decat studii liceale – par a fi un factor de risc pentru boala Alzheimer.
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like: