Cultura pepenelui galben. Ce trebuie sa stii inainte de a te apuca de treaba

In comparatie cu pepenele rosu, cel galben este mult mai bogat in vitamine, mai ales in vitaminele C si A, in schimb este mai sarac in licopen, dar si in anumite enzime. Pe langa aceste proprietati, pepenele galben aduce numeroase beneficii (vezi AICI). Daca si tu iubesti pepenii galbeni si vrei sa ii cultivi, iata ce trebuie sa stii inainte de a te apuca de treaba:

Pepenele galben se aseamana cu castravetele. Tulpina este erbacee, taratoare, aproape cilindrica, mai subtire ca la castraveti, acoperita cu peri fini. Se ramifica puternic, formand tulpini de ordinul I, II si III si emite cu usurinta radacini adventive. Frunzele sunt alterne, lung petiolate, palmate, iar sub ele apar ramificatiile tulpinii, florile si carceii. Fructul este o melonida (peponid), de forma ovoida, cu suprafaaa neteda sau reticulara (in functie de soi). Grosimea cojii variaza de la 5 la 15 mm si chiar mai mult la cantalupi.

Pulpa fructului este suculenta sau f\inoasa, de culoare alba, galbena, portocalie sau verde, crocanta sau fondanta, mai mult sau mai putin parfumata. Semintele sunt asemanatoare cu cele de la castraveti, dar sunt mai mari si mai rotunjite si au culoarea mai galbena. Fructele costate se numesc cantalupi.

Vezi si: Pepenele galben – Cantaloupe. Proprietati si beneficii

Pepeni galbeni – Soiuri de plantat in Romania:

• soiuri extratimpurii – Crina
• soiuri timpurii (65-75 zile) – Briliant, Fondant, Portogalia
• soiuri semitimpurii (75-85 zile) – Dunarea, Festiv
• soiuri semitardive (85-100 zile) – Baldo
• soiuri tardive (peste 100 zile) – Ananas 803, Napolyon, Roxana

Pepeni galbeni – Ce trebuie sa stii inainte de a te apuca de treaba

-Relatiile cu factorii de mediu

Pepenele galben are in tot cursul perioadei de vegetatie pretentii mari fata de caldura, prezentand in acelasi timp pretentii specifice fata de ceilalti factori de mediu. Totodata, pe langa satisfacerea cerintelor fata de caldura si lumina, calitatea fructelor este influentata si de regimul de nutritie (care trebuie sa fie echilibrat), deoarece plantele extrag din sol cantitati insemnate de elemente nutritive. Astfel, la cultura de sera, cu o productie de 22 t/ha, plantele au extras din sol urmatoarele cantitati de elemente minerale (in kg/ha): 78,2 N; 13,1 P; 81,8 K; 10,5 Mg. Ritmul de consum al principalelor elemente scoate in evidenta accelerarea consumului, odata cu inceperea ingrosrii fructelor, pana la inceputul recoltarilor.

Pepenele galben se dezvolt bine pe soluri cu reactie putin acida si un nivel
ridicat al apei freatice. In solurile pe care se cultiva, pH-ul trebuie sa fie de 6-6,7. Aceast specie prefera soluri bine structurate (eventual proaspat destelenite), usoare sau mijlocii (luto-nisipoase, nisipo-lutoase), profunde si ferite de vanturi. Totodata, protejarea culturii prin perdele in culise da rezultate foarte bune.

Pepenele galben – Tehnologia de cultivare

Pepenele galben se cultiv in camp, in sere, in adposturi acoperite cu materiale plastice si in rasadnite.

-Cultura in camp

Infiintarea culturii se face in mod obisnuit prin semnat direct in camp. Totusi, in vederea obtinerii unor productii mai timpurii se poate cultiva si prin rasaduri.

Semnatul se efectueaz la inceputul lunii mai, cand temperatura solului la 5-6 cm adancime se mentine la 12-14 grade C. Se seamana la 3-4 cm adancime, la distanta de 140-150 cm intre randuri si 30-40 cm intre seminte (grupuri de seminte) pe rand. Norma de smanta este de 3-5 kg la ha.

Lucrarile de ingrijire incep cu lucrarea de rarit. Raritul plantelor pe rand
se face manual, cand apar primele frunze adevarate (la 30-40 cm), rezultand in final o densitate de 20.000-24.000 plante la ha.

In cazul in care s-a semnat in cuiburi se las 2-3 plante la cuib, intre cuiburi lasandu-se 40-50 cm. Alte lucrari constau in prasit, fertilizat, mulcirea solului, combaterea bolilor si a duntorilor.

Dirijarea cresterii si fructificrii prin ciupit: primul la 3-4 frunze (tulpina principal), apoi la 5-8 frunze (lstarii), se efectueaza numai in cazul suprafetelor reduse. Limitarea numrului de fructe pe planta (la 5-8) este o lucrare care duce la sporirea productiei timpurii.

Recoltarea se face numai pe masura atingerii maturitatii comerciale. Momentul optim este indicat de schimbarea culorii, aparitia unor crapturi in jurul pedunculului, desprinderea usoar a pedunculului de fruct, inmuierea zonei pistilare, intensificarea aromei specifice etc. Nu trebuie intarziata recoltarea, deoarece fructele crapa dupa ce au atins un grad maxim de coacere. Recoltarea incepe la soiurile timpurii la jumtatea lunii iulie, productia ajungand la 18-25 t la ha. La soiurile tarzii, recoltarea se prelungeste pana inainte de caderea brumelor, fructele continundu-si maturarea in depozite.

-Cultura in sere

Cultura pepenilor in sere se aseamana cu cea a castravetilor. Pentru producerea rasadurilor se seamana in luna decembrie, plantatul efectundu-se in ultima decada a lunii ianuarie sau inceputul lunii februarie, utilizand rasad de 45- 50 zile.

Se planteaz in sol (cand serele sunt prevazute cu instalatii de incalzire) sau pe baloti de paie. Se planteaza doua randuri pe travee, la 200 cm intre randuri.

Temperatura solului trebuie pastrata permanent intre 20 si 25 grade C. Temperatura din aer, in primele 10 zile de la plantare, in mod obligatoriu, trebuie sa fie de 24- 26 grade C, apoi, in functie de luminozitate, va fi de 23-25 grade C. Incepand din luna aprilie (perioada de fructificare), in zilele insorite, temperatura se va ridica la 28-30 grade C.

Noaptea (in perioada de crestere), temperatura se va mentine la 18-19 grade C, apoi (in perioada de fructificare), aceasta va fi de 20-22 grade C.

Irigarea tebuie sa fie moderata, dar cu cantitati mai reduse de apa, deoarece sistemul radicular al pepenelui galben este mai profund. Udarile sunt mai frecvente (la 7-10 zile) in perioada cresterii intense a fructelor si inceputul coacerii acestora (umiditatea solului se mentine la 85-90% din IUA). Umiditatea relativ a aerului se men]ine la 60-65% pana la inflorit, apoi creste pana la 90%. Pe timp noros, in mod normal, cultura nu se uda.

Fertilizarea faziala se face prin administrarea ingrasmintelor chimice in mai multe reprize, distantate intre ele la doua saptamani.

Ingrijirile incep cand primele fructe ating marimea unei nuci. Este necesar ca permanent, pe fiecare m2 substrat de cultura, sa se gaseasca in forma hidrosolubila 4 g azot, 6 g fosfor si 3 g potasiu. Se recomand ca, alternativ cu fertilizarea cu ingrasaminte chimice, sa se aplice ingrasamintele organice, gunoiul (o parte gunoi + 12 parti apa, utilizandu-se 2l/planta).

Prezentand mare sensibilitate la carentele de microelemente, cultura, in prima luna de la plantare, se fertilizeaza de doua ori pe saptamana cu ingrasaminte foliare. Palisarea plantelor se face oblic-ascendent, sub form de “V”.

Dirijarea cresterii si fructificarii se face in functie de soi. Astfel, plantele
pot fi lasate fara nicio interventie (la soiul Ogen), productia fiind timpurie, dar fructele sunt mici; plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze, iar un lastar se conduce ca tulpina (la soiurile Condor, Ido) sau plantele pot fi ciupite la 3-4 frunze, doi lastari conducandu-se sub form de “V” (Galia). Daca se aplica lucrarile de dirijare, se obtin fructe mari, de calitate superioara. Lastarii laterali se elimin in totalitate pan la 60 cm inaltime; de la 60 cm pana la sarma de sustinere se lasa lastarii cu cate un fruct, ciupindu-se dupa o frunza; dupa ce a trecut de sarma de la nivelul doliei, tulpina si lastarii se orienteaza spre mijlocul traveei. Se obtin 3-4 fructe pe tulpina, 3-4 fructe pe bolta, iar lastarii sterili se elimina.

Recoltarea fructelor incepe in a doua jumatate a lunii aprilie si se face la
aparitia primelor simptome de coacere. In plin proces de maturare a fructelor, recoltarea se face de 2-3 ori pe saptamana. Productia este de 20-30 t/ha.

-Cultura in teren protejat cu materiale plastice

Adposturile inalte ofera conditii bune pentru cultura pepenelui galben. Se folosesc soiurile (hibrizii): Cantalup-Charantaise, Turkestan, Galia F1, H-25, Ogen etc. Semanatul pentru producerea rasadurilor se face in sere, direct in ghivece, cu 35-40 zile inainte de data plantarii.

Perioada optima de infiintare a culturii este 12-14 aprilie, cand temperatura in sol depaseste 12 grade C.

Schema de plantare depinde de tipul solarului. Astfel, in solariile de tip tunel (5,40 m latime), se planteaza trei randuri la interval de 1,80 m si la 30 cm pe rand (revenind circa 18.500 plante/ha), iar in cel tip bloc, distanta dintre randuri este de 1,50 m si 35 cm intre plante pe rand (revenind circa 19.000 plante/ha), dar desimea poate fi sporita la 20.000 plante la ha.

Dirijarea fructificarii consta in inlaturarea tuturor fructelor pana la
inaltimea de 35-40 cm de la sol. In continuare, se lasa pe fiecare lastar, de regula, cate un fruct, in functie de vigoarea plantei, astfel ca pana la sarma sa se gaseasca 3-5 fructe legate. Pe ultimii 2-3 lastari nu se laas fructe, acestia dand fructe netipice soiului. Restul lucrarilor sunt asemntoare cu cele de la cultura din sere. Productia obtinuta este de 35-40 t/ha.

-Cultura in rasadnite

Pentru producerea rasadurilor se seamana in sere inmultitor in perioada
20-25 decembrie, iar plantarea se face in a doua jumtate a lunii februarie,
incepand cu rasadnitele cu incalzire-tehnica si apoi cele cu incalzire biologic, asigurandu-se densitatea de 1-2 plante/m2 .

Dintre lucrarile de ingrijire, importanta deosebita prezinta taierile prin
care se dirijeaza cresterea si fructificarea normala a plantelor. Tulpina principala se ciupeste la 3-4 frunze, lastarii de ordinul I la 5-6 frunze, iar cei de ordinul II la 4-5 frunze. Celelalte lucrari sunt asemntoare cu cele de la cultura castravetilor in rsadnite, cu mentiunea ac temperatura trebuie sa fie mai ridicat cu 2-4 grade C. Productia ajunge la 50-60 t/ha (5-6 kg/m2).

Vezi si: Seminte de pepene verde fierte: secretul unei frumuseti de invidiat

Vezi si: Cele mai importante 13 beneficii ale consumului de pepene galben

Vezi si: 10 beneficii uimitoare ale pepenelui galben. Iata de ce sa il consumi toata vara

Sursa: Legumicultura, vol.II, Nistor Stan si Neculai Munteanu