Virusul a aparut rapid, starnind panica, frica si neincrederea in timp ce a imbolnavit milioane si a ucis mii. Lumea s-a mai confruntat cu astfel de pandemii, cea mai importanta fiind Gripa Spaniola din 1918. Aceasta ne poate oferi cateva lectii ce pot fi folosite si in cazul noii pandemii cu coronavirus.
Ce ne invata istoria in cazul pandemiei Covid-19?
„Intrebarile pe care le-au pus atunci sunt intrebarile puse acum”, a declarat Christopher Nichols, profesor asociat de istorie la Oregon State University, in Corvallis. „Si desi este foarte rar cazul in care istoria ofera o lectie simpla pentru prezent, acesta este unul dintre acele cazuri”.
Gripa spaniola ramane cea mai grava pandemie din istoria lumii
Expertii spun ca exista patru lectii pe care le avem de la pandemia din 1918. Prima lectie este ca oricat de devastatoare ar parea actuala pandemie, pandemia de gripa spaniola ramane cea mai grava din istoria lumii – de departe, a declarat E. Thomas Ewing, profesor de istorie la Virginia Tech din Blacksburg, scrie webmd.com.
Astfel, trei valuri de gripa spaniola au ucis pe glob, doar intre 1918 si 1919, cel putin 50 de milioane de oameni, dintre care 675.000 erau americani. Prin comparatie, pandemiile gripale din 1957, 1968 si 2009 au avut un total de decese estimat la 225.000 de americani si 3 milioane de oameni in intreaga lume.
A doua lectie: Exista diferente intre pandemia din 1918 si pandemia COVID-19. „Atunci, nici nu stiau ca este un virus”, a spus Ewing. „Au fost zeci de ani de cercetari asupra microbilor, asa ca au inteles ca acesta a fost transferat de la persoana la persoana prin picaturi respiratorii, prin tuse si stranut. Dar virusii nu au fost descoperiti pana in anii 1930, pentru ca nu aveau microscoape suficient de puternice. Drept urmare, testarea nu a fost doar greu de obtinut. Pur si simplu nu a existat. Gripa spaniola a fost, de asemenea, mai infectioasa decat COVID-19, a provocat simptome mult mai rapide si a fost mult mai mortala”, a spus Nichols.
Spre deosebire de Covid-19, care afecteaza in special batranii, gripa spaniola a afectat inclusiv tineri
Si spre deosebire de COVID-19, care prezinta cel mai mare risc pentru varstnici, gripa spaniola a vizat tinerii. „I-a afectat pe toti, inclusiv pe tineri”, a spus Nichols. „Dar a ucis in mod disproportionat pe cei mai sanatosi dintre noi”.
A treia lectie: In ciuda acestor diferente, asemanarile dintre 1918 si 2020 sunt insa izbitoare. In ambele cazuri, nu a existat niciun vaccin si niciun tratament pentru boala. A existat in 1918 ca si in aceasta noua pandemie o frica imperativa asociata cu un sistem de ingrijire a sanatatii foarte haotic.
Si a parta lectie: in ambele pandemii, cel mai eficient raspuns imediat a fost – si este – distantarea sociala, a spus Nichols. „Atunci a fost numit controlul aglomerarii ”, a spus el. „Dar oricum ai numi-o, limitarea contactului uman a functionat in 1918 – si functioneaza si astazi.”
Distantarea sociala a functionat in 1918 si functioneaza si acum cel mai bine
Si cu cat este luata mai din timp masura de distantare sociala, cu atat mai rapid poate fi pusa sub control o pandemie, a adaugat Nichols. Cei care au trecut prin gripa spaniola au invatat aceasta lectie pe calea grea, potrivit lui Carolyn Orbann, antropolog medical la Universitatea din Missouri, in Columbia. „Ca in cazul tuturor pandemiilor, in 1918 a existat o tensiune intre realitatea biologica si realitatea socioeconomica”, a spus ea.
„Biologia nu este schimbatoare. Dar comportamentul este. Deci, da, distantarea sociala a fost un lucru foarte bun in 1918, iar acolo unde a fost practicata, a functionat.”
„Gripa spaniola a lovit in timpul unui stadiu pivot al Primului Razboi Mondial”, a explicat Nichols. In momentul in care primul presupus caz american a fost identificat in martie 1918 la o baza a armatei din Kansas, exista o mare ingrijorare cu privire la faptul ca trupele se imbolnavesc.
Decesele din cauza gripei au fost reduse, primul proiect la nivel national a fost initiat, iar industriile au fost nationalizate si mii de trupe au fost indreptate catre liniile de front din Europa. „Accentul se punea pe ultima sfortare de a pune capat razboiului”, a explicat Nichols.
Deci, sfaturile de la Washington, D.C. de atunci ar putea sa va para cunoscute si astazi: Nu va panicati. Nu e mare lucru. „La inceput, au spus publicului ca nu este o mare problema sau – dupa cum sugereaza si numele – ca este o boala straina care ii afecteaza doar pe „ceilalti ”, a spus Nichols.
Abia din toamna, dupa ce a aparut o forma mai virulenta de gripa spaniola, Washington, D.C., a luat masuri dure. Intre timp, absenta unui raspuns federal „a lasat orasele si statele sa ia decizii pentru ei insisi”. Nichols a spus ca multi au ales economia in detrimentul sanatatii publice – si au eliminat distantarea sociala, cu rezultate fatale.
Studiile arata ca distantarea sociala a salvat mai multe vieti in statele care au practicat aceasta masura
In timp ce orase precum Seattle si San Francisco au ordonat oamenilor sa poarte masti cand se aflau in public, multe altele nu au facut la fel. New York City nu a inchis niciodata scolile, sustinand ca erau mai curate decat casele – chiar daca pana in octombrie 1918, cand decesele au inceput sa creasca, multe orase le inchisesera deja.
Potrivit lui Ewing, „Au existat o multime de lucruri inconstiente”. Doua studii publicate in 2007 in Proceedings of the National Academy of Sciences au analizat efectul masurilor de sanatate in mai mult de 15 orase in 1918, incluzand legi pentru purtarea mastilor, restrictii pentru orele de afaceri si inchiderea scolilor, teatrelor, bisericilor si salilor de dans.
Ambele studii au descoperit ca orasele care au actionat cel mai devreme si mai puternic – precum St. Louis, care a impus o blocare aproape totala dupa doua zile de la primul sau caz de gripa spaniola – au avut rate de varf mult mai mici decat orasele care si-au acoperit economia – ca New Orleans, Boston si Philadelphia.
Ideea nu este ca distantarea sociala este un panaceu total, ci ca ar trebui sa ne preocupe mai mult sanatatea publica. „Gripa spaniola ne arata ca distantarea sociala functioneaza. Si functioneaza cel mai bine daca actionam devreme, actionam rapid si ne unim – si ne bazam deciziile nu pe preocupari sociale sau economice, ci pe stiinta si date si fapte.”, a mai spus Nichols.
Vezi si Coronavirusul si soarele. O lectie de la pandemia de gripa din 1918.
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
[…] Gripa, in comparatie cu raceala, debuteaza brusc si violent, fiind insotita de febra (39 – 40 de grade care poate dura de la 3 pana la 5 zile), starile de oboseala, tuse uscata (poate avea o durata de manifestare pana la doua luni), frisoane, dureri de cap si gat, dificultate de inghitire insotita de inflamarea ganglionilor, stari de greata si voma, dar si alte probleme gastro-intestinale. Avand o durata de manifestare mult mai lunga decat raceala, gripa poate afecta organismul prin slabirea sistemului imunitar. Vezi si: 4 lectii pe care ni le-a dat Gripa Spaniola din 1918 […]