Consumul de antibiotice si riscurile asociate cu acesta

Consumul de antibiotice si riscurile asociate cu acesta

De la descoperirea lor si pana astazi, antibioticele au facut minuni, asta este sigur. In ultimii ani, insa, consumul excesiv de antibiotice a dus la ineficienta lor si posibila agravare a starii de sanatate a intregii populatii. Astfel ca, aproximativ 70% din adulti si 40% din copii tin un tratament cu antibiotice anual. Acest lucru este ingrijorator in conditiile in care studiile arata ca aceste medicamente puternice pe de-o parte vindeca, pe cealalata parte creeaza noi probleme.

Tocmai de aceea este important ca fiecare persoana sa se informeze corect inainte de a urma un tratament cu antibiotice. Se stie ca racelile si virozele nu se trateaza cu acest tip de medicamente, ele sunt eficiente doar in cazul tratarii bacteriilor, stafilococilor si ciupercilor, si se administreaza corect in urma analizelor. Problema este ca foarte multi oameni isi administreaza dupa ureche antibiotice sau cer prescrierea lor de catre medici pentru orice durere. De ce este periculos sa facem asta?

De ce este periculos consumul abuziv de antibiotice?

In primul rand, antibioticele modifica echilibrul florei intestinale, iar rolul acesteia in organism este crucial in mentinerea sanatatii. Mai mult, consumul abuziv de antibiotice poate modifica microflora intestinala de la o generatie la alta. Modificarile aduse microflorei intestinale pot scadea rolul acesteia de protectie a organismului impotriva infectiilor, dupa cum arata un articol din revista Nature din 2011. Bebelusii ai caror mame au urmat un tratament cu antibiotice in timpul sarcinii prezinta un risc mai ridicat de modificari ale florei intestinale, prin faptul ca numarul bacteriilor benefice sanatatii nou-nascutului sunt distruse si pot aparea mai usor complicatii medicale.

In al doilea rand, prin administrarea de antibiotice si modificarea florei intestinale, omul este predispus mult mai facil la boli cauzate de un sistem imunitar scazut prin tratament cu antibiotic. Cercetarile au demonstrat faptul ca microflora intestinala joaca un rol deosebit in raspunsul pozitiv al imunitatii la diferite boli si ca un eventual dezechilibru al acesteia poate duce si la dezechilibrul autoimun al organismului.

In al treilea rand, un studiu publicat in ianuarie 2015 (efectele a patru antibiotice pe animale de laborator)  a aratat faptul ca antibioticele, pe langa rolul de a ucide bacteriile intestinale si a bloca anumite functii imunitare la nivelul intestinului, ele distrug si celule la nivelul epiteliului intestinal. Acesta este o haina care captuseste intestinul, cu rol de absorbtie a glucidelor, a apei si a substantelor nutritive si transfer catre fluxul sanguin. Epiteliul este de asemenea un zid important intre organism si miliardele de bacterii prezente in intestin. Tot aici se adapostesc celule imunitare, care traiesc alaturi de microflora intestinala.

In al cincilea rand, cercetatorii au mai descoperit ca antibioticele afecteaza o gena care are rolul de comunicare intre organismul gazdei si bacteriile intestinale. Deci, dupa cum arata studiul, dezechilibrul de comunicare dintre gazda si microflora poate duce la aparitia anumitor probleme de sanatate, care, aparent, sa nu aiba legatura cu consumul de antibiotic. Asadar, cercetatorii au ajuns la concluzia ca perturbarea echilibrului gazda-microflora poate cauza aparitia diareei, a colitei ulceroase, afecteaza procesul digestiei si sistemul imunitar, afecteaza procesul de absorbtie a nutrientilor, favorizeaza aparitia depresiei, a alergiilor, a astmului si sepsisului.

Boli ce sunt asociate cu consumul de antibiotice

Candidoza este una dintre cele mai comune reactii adverse dupa un tratament cu antibiotice. Centrul Medical Sourasky (Tel Aviv, Israel) a efectuat un studiu pe 444 de pacienti, care au primit un tratament cu una sau mai multe clase de antibiotice. Pacientii care au primit antibiotic  au dezvoltat o rezistenta la candidoze de trei ori mai mare in perioada premergatoare tratamentului, decat la tratamentul simplu cu fluconazol. Dar cel mai grav lucru observat de cercetatori este faptul ca la o treime din cazuri, tratamentul cu antibiotic prescris nu a rezolvat problemele pacientilor.

Un studiu recunoscut care a luat amploare de anul trecut a fost efectuat si publicat in Danemarca. Studiul a urmarit efectele tratamentului cu antibiotic asupra metabolismului glucidic la peste 1,5 milioane de pacienti. Rezultatele au socat cercetatorii, studiul a aratat ca persoanele care urmau 2-4 tratamente cu antibiotic pe an prezentau un risc cu 23% mai ridicat de a dezvolta diabet zaharat, iar persoanele care urmau 5 tratamente cu antibiotic pe an prezentau un risc cu 53% mai mare de a face diabet. Acest lucru dovedeste clar ca antibioticele influenteaza in mod direct aparitia diabetului zaharat.

Alergiile si problemele cardiace pot fi cauzate de consumul de antibiotice. Un studiu olandez efectuat de Universitatea Ultrech a demonstrat ca administrarea antibioticelor in primii doi ani de viata pot creste aparitia alergiilor in adolescenta si la maturitate. O analiza a 33 de studii publicate intre 1966 si 2015 a aratat ca o clasa de antibiotice numita macrolide, clasa de antibiotice ce se prescrie in tratamentul bronsitelor, pneumoniilor si unor boli cu transmitere sexuala, creste riscul decesului in urma stopului cardiac.

Surse:

Antibiotic overuse: stop the killing of beneficial bacteria, (Nature 2011, 393-394)

Uncovering effects on antibiotics on the host and microbiota usig transkindom gene networks, gut.bmj.com/content/early/2015/01/22/gutjnl-2014-308820

Use of antibiotics and risk of type 2 diabetes: A population based case-control study,

https://www.ncbi. nlm.nih.com/pmc/articles/PMC5496043/

Daca acest articol v-a fost util, alaturati-va, cu un Like, comunitatii de cititori de pe pagina noastra de Facebook.

You may also like...