Spilcuta, cea mai buna planta anti-migrena. Folosita din Antichitate ca „antinevralgic natural”

Spilcuta (Tanacetum parthenium) este o planta cu flori din familia Asteraceae. Este nativa din estul Mediteranei si este o planta foarte rezistenta care ajunge pana la 80 cm inaltime, dar de obicei ramane intre 40-50 cm inaltime. 

Ca aspect, pare a fi o incrucisare intre musetel si margareta, dar petalele sunt mai scurte decat cele ale musetelului.  Creste in tufe, iubeste solul bogat in nutrienti, in argila si prin urmare, creste necultivata, creste salbatic. In mod traditional, spilcuta a fost folosita pentru tratarea febrelor si a altor afectiuni inflamatorii.

De fapt, unii o numesc „aspirina medievala”. Planta contine o varietate de compusi activi, cum ar fi flavonoidele si uleiurile volatile. Cu toate acestea, principalul sau compus de interes este partenenolul, care se gaseste in frunzele plantei.

Studiile arata ca partenenolul poate fi in spatele majoritatii beneficiilor potentiale pentru sanatate ale acestei plante medicinale. Timp de secole, oamenii au luat spilcuta pentru a trata migrenele.

Beneficii

Planta este una dintre cele mai renumite remedii naturale antimigrena, ea fiind folosita inca din Antichitate pe post de „antinevralgic” natural. Mai este utilizata impotriva migrenei dar si in alte domenii, poate ajuta, cum ar fi raceli, astm, reumatism si digestie. Vezi si: Migrena nu este doar o simplă durere de cap, poate da complicatii! Cum gestionezi migrenele?

A fost mult timp cunoscuta pentru efectul sau impotriva agentilor patogeni, de asemenea, ajuta si la ameliorarea inflamatiei, stimuleaza circulatia sangelui, intareste stomacul, amelioreaza crampele, reduce febra si durerea, inhiba eliberarea serotoninei si a histaminei in organism.

Migrenele sunt dureri de cap de la moderat la sever, care afecteaza o parte a capului. In mod obisnuit sunt insotite de dureri palpitante, pulsante sau care se zbat.

In studiile pe eprubeta, compusii din planta – cum ar fi partenenolul si tanetina – au ajutat la stoparea productiei de prostaglandine, care sunt molecule care promoveaza inflamatia.

Alte studii realizate pe eprubeta arata ca partenenolul poate inhiba receptorii serotoninei, impiedica trombocitele sa elibereze molecule inflamatorii, opreste vasele de sange din creier sa se largeasca (vasodilatatie) si poate opri spasmele musculare netede. Toti acesti factori au fost legati de migrene, dupa cum se arata in mai multe studii.

Cu toate acestea, studiile efectuate pe oameni pe febra si migrene arata rezultate mixte.

Intr-o trecere in revista a 6 studii efectuate la un numar total de 561 de persoane, 4 studii au descoperit ca spilcuta a contribuit la reducerea frecventei si intensitatii migrenelor, in timp ce 2 studii nu au gasit niciun efect.

In plus, cele 4 studii care au raportat un efect benefic au aratat ca este doar putin mai eficient decat un placebo.

De exemplu, intr-un studiu realizat la 170 de participanti, cei care au luat spilcuta au prezentat doar 0,6 mai putine migrene pe luna decat oamenii din grupul placebo.

Pe baza cercetarilor actuale, planta medicinala pare sa fie doar usor eficient impotriva migrenelor. Sunt necesare mai multe studii umane pentru a trage concluzii solide.

In vremuri stravechi si in Evul Mediu s-a folosit foarte mult mai ales in ginecologie, fiind fost cunoscuta de mai multe secole ca planta de curatare a uterulului feminin.

In afara de tratarea migrenelor, spilcuta poate avea alte beneficii pentru sanatate:

• Efecte anticancerigene: Studiile efectuate pe eprubete arata ca compusii din planta pot inhiba anumite celule canceroase. Cercetatorii au descoperit ca planta contine substanta (parthenolida) care poate ajuta la lupta impotriva leucemiei. Exista si alte studii care au confirmat, ca inhiba coagularea sangelui.  acest lucru explica efectul menstrual.
• Ameliorarea durerii: Proprietatile antiinflamatorii ale plantei pot ajuta la ameliorarea durerii, dupa cum se arata in acest studiu.
• Stare de spirit imbunatatita: in studiile efectuate la soareci, spilcuta a contribuit la reducerea simptomelor anxietatii si depresiei. Cu toate acestea, studii umane pe acest subiect nu sunt disponibile.
• Tratarea rozaceei: cremele topice care contin extract de spilcuta fara parthenolide pot ajuta la tratarea acneei rozacee prin reducerea inflamatiei. Partenolida poate irita pielea, motiv pentru care este eliminata din cremele de actualitate.

Ceaiul anti- migrena poate fi consumat preventiv:

• 15 g cretusca,
• 15 g spilcuta,
• 15 g ciubotica cucului,
• 15 g coaja de salcie,
• 20 g cretisoara,
• 20 g coada racului.

Se amesteca plantele bine intre ele, iar pentru o ceasca de ceai se folosesc 2 lingurite de amestec, se pune apa fierbinte pesteamestec (nu fiarta) si se lasa sa traga 15 min, acoperit.  Se beau 1-2 cesti pe zi, insa in momente deosebit de grele, puteti bea pana la cinci cesti pe zi.

Ceaiul ajuta si la ingrijirea parului si impotriva paduchilor: ceaiul se prepara din 1 lingura planta proaspata sau 1 lingurita planta uscata la 200 ml apa fiarta. Se bea de 3 ori pe zi. Puteti indulci ceaiul cu miere si se bea incet.

Extern, ceaiul ajuta sub forma de comprese sau spalare la ranile purulente. O baie de picioare cu ceai diluat cu apa ajuta la picioare umflate.

Precautii si contraindicatii

In unele cazuri, planta poate provoca reactii adverse precum dureri de stomac, arsuri la stomac, diaree, constipatie, greata, ameteli, oboseala si modificari menstruale.

Femeile insarcinate ar trebui sa evite sa ia aceasta planta, deoarece poate provoca contractii precoce. In plus, cercetarea pentru a asigura ca este in siguranta pentru femeile care alapteaza este insuficienta.

Persoanele cu alergii la radacina sau alte plante inrudite din familiile de plante Asteraceae sau Compositae – cum ar fi margarete, galbenele si crizanteme – ar trebui sa o evite.

Cel mai bine este sa consultati mai intai medicul inainte de a lua spilcuta, deoarece suplimentul poate interactiona cu anumite medicamente, in special diluantele sangelui si medicamentele hepatice.