Sindromul burnout. Cauze, simptome si tratament

Sindromul burnout sau sindromul epuizarii profesionale reprezinta o stare de epuizare, atat fizica cat si psihica, care apare in special la persoanele a caror profesie implica o responsabilitate deosebita si interactiuni frecvente cu oamenii.

Sindromul burnout apare tot mai frecvent in epoca moderna si conduce la scaderea performantelor la locul de munca, afecteaza relatiile cu cei din jur si calitatea vietii individului.

Termenul a fost introdus prin anii 70′ de catre psihologul Herbert Freudenberger, care in 1980 a publicat lucrarea Burn Out: The High Cost of High Achievement. What it is and how to survive it, in care descrie aceasta tulburare.

Sindromul burnout se aseamana cu depresia prin: tulburari de somn si de digestie, senzatia de epuizare si de scadere a randamentului profesional, scaderea capacitatii de dialog si de interactiune cu cei din jur, senzatia de goliciune sufleteasca si ca viata profesionala invadeaza viata privata.

Simptome frecvente sindrom burnout:

• epuizare emotionala
• lipsa energiei
• oboseala permanenta
• lipsa motivatiei
• pesimism
• frustrare
• cinism
• iritabilitate
• izolare sociala
• concentrare scazuta
• refugiere in obiceiuri nesanatoase: alimentare, consum de alcool, droguri
• tulburari ale somnului
• incapacitatea de a se detasa de problemele profesionale inclusiv in timpul liber
• simptome fizice ca durerile de cap, tensiunea musculara, durerile de spate, manifestari digestive.

Vezi si: Sindromul Raynaud, boala sezonului rece. Simptome, cauze si tratament

Manifestare sindrom burnout:

Sindromul burnout are mai multe etape in evolutia sa:

• entuziasmul ideal: specific incepatorului care nutreste sperante in cariera sa;
• stagnarea ineficienta: individul simte ca nu este recompensat corespunzator muncii depuse;
• sentimentul de frustrare: apar tulburari fizice (cefalee, migrena, tulburari gastro-intestinale) si emotionale (anxietate, depresie);
• apatie, dezamagire si reactia de aparare: individul se simte tot mai frustrat, dar nu poate renunta la locul de munca din motive economice, ceea ce conduce la crearea unei imagini negative despre propria persoana.

Apare la angajatii din orice domeniu, insa este cel mai raspandit in domeniul medical, mai ales la inceputul carierei si chiar la studentii la medicina. Mai poate afecta frecvent: profesorii, asistentii sociali, terapeutii, avocatii, jurnalistii, dar si pesoanele care sunt nevoite sa ingrijeasca permanent alti membrii ai familiei.

Cauze ale sindromului burnout:

• Cauze care tin de mediul profesional: suprasolicitare, volum mare de munca, presiunea timpului, program de lucru prelungit, evenimente cu impact emotional negativ (de exemplu moartea unui pacient in cazul personalului medical), lipsa de apreciere, mediul de lucru ostil, relatiile nesatisfacatoare cu colegii.
• Cauze care tin de personalitate: perfectionismul, nevoia excesiva de a detine controlul, asteptarea de recompense imediate, entuziasm si asteptari exagerate la inceputul carierei, stabilitatea emotionala scazuta, slaba capacitate de adaptare si rezistenta la stres, neincrederea in sine.
• Cauze care tin de stilul de viata: insuficienta timpului liber, insuficienta implicarii in activitati relaxante si in activitati sociale, lipsa suportului social si familial, nerespectarea timpului necesar de somn.

Majoritatea oamenilor au zile in care se simt obositi, plictisiti, lipsiti de motivatie, neapreciati, cand simplul fapt de a se ridica din pat le solicita toata vointa. Daca aceasta stare se prelungeste si persoana in cauza se simte astfel mai tot timpul, ne putem gandi ca este afectata de sindromul burnout.

Sindromul Burnout si depresia:

Sindromul burnout poate creste riscul de depresie. Exista simptome comune celor doua afectiuni si este foarte importanta distinctia intre ele. Burnout-ul este cauzat de o activitate stresanta prelungita, pe cand depresia are o etiopatogenie complexa; gandurile negative din depresie nu se rezuma la domeniul profesional ci invadeaza fiecare aspect al vietii, pot aparea idei suicidare sau fenomene psihotice. Modalitatile de tratament sunt deasemenea diferite.

Burnout si sindromul oboselii cronice:

Ambele par sa fie rezultatul neadaptarii la stresul prelungit. In sindromul oboselii cronice sunt afectate mecanismele raspunsului la stres, in special functionarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale. Stresul duce la cresterea cortizolului si a activitatii axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale, dar in cazul stresului cronic apare un mecanism adaptativ prin care valorile cortizolului tind sa fie mai scazute decat in mod normal si apare hipofunctia axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale.

Atat in cazul sindromului burnout cat si al sindromului de oboseala cronica s-au remarcat valori scazute ale cortizolului la 30-60 minute dupa trezire. Acest fenomen se pare ca se regleaza dupa disparitia starii de burnout, dar persista in sindromul oboselii cronice.

Sindromul Burnout si stresul:

In perioadele stresante organismul este intr-o stare de alerta in mod normal, dar persoana isi poate imagina ca dupa ce perioada trece lucrurile vor fi din nou sub control. In sindromul burnout cei afectati se simt secati de energie si nu vad in general iesiri din situatie.

Tratament sindrom burnout:

Avand in vedere multitudinea si complexitatea cauzelor si manifestarilor, sindromul burnout nu este simplu de tratat deci se impune in primul rand urmarea unei psihoterapii sub indrumarea medicului specialist.

Conducerea firmei, companiei trebuie sa distribuie in mod judicios responsabilitatile angajatilor, astfel incat acestia sa fie motivati, sa aiba o munca variata si sa se reduca plictiseala, monotonia.

De asemenea, un rol important in detin grupurile sociale care previn izolara individului si ajuta la socializarea acestuia.

Vezi si:

Ulei esential de portocale rosii. Aliatul puternic impotriva depresiilor

Sursa: televiziunea-medicala.ro