Merisorul (Vaccinium vitis-idaea) creste prin padurile umbroase si umede din regiunea alpina. Datorita fructelor sale rosii, in popor i mai spune si afin rosu, cocazar de munte si smirdar. Atat frunzele, cat si fructele acestei plante sunt o adevarata uzina farmaceutica, fiind considerate medicament natural antiinfectios si antiinflamator.
Merisorul are un sistem de aparare foarte puternic, menit sa trateze sau sa previna cu succes aproape orice boala produsa de bacterii, virusi sau fungi.
In scop terapeutic, se folosesc atat fructele, cat si frunzele. Fructele contin glucoza si fructoza, fiind o sursa excelenta de substante nutritive si minerale (Ca, Mg, K), respectiv si vitaminele C, B, A. Frunzele contin arbutozid, vitamina C, tanin, flavonozide, ericolina si saruri organice.
Merisorul, medicament natural antiinfectios si antiinflamator
In medicina se folosesc frunzele, pentru actiunea lor antiseptica, in tratarea bolilor de rinichi si inflamatiilor vezicii urinare datorita cantitatilor apreciabile de arbutina, care in organism se scindeaza in hidrochinona si derivati flavonici. Pentru aceleasi motive se recomanda in guta si reumatism, declara farm. Corneliu Constantinescu in lucrarea „Plante medicinale in apararea sanatatii”.
Pentru a extrage in intregime substantele active din frunze, se recomanda ca ceaiul sa se prepare in modul urmator: peste 2 linguri de frunze bine maruntite se toarna 100 ml apa rece. Se amesteca bine si dupa 15 minute se strecoara lichidul intr-un vas. Peste frunzele ramase se pune 100 ml apa clocotita si se fierb 15 minute. Vasul se ia de pe foc si se lasa sa stea 10 minute, dupa care se strecoara. Se amesteca ambele lichide. Se completeaza cu apa pana la 200 ml si se indulceste cu zahar. La 3-4 ore se ia cate 1 lingura.
Pentru prepararea ceaiului se mai poate folosi si urmatoarea formula: 30 g frunze de merisor, 10 g flori de albastrele si 10 g radacina de lemn dulce. O lingura din acest amestec de plante se opareste cu un pahar de apa clocotita. Se fierb 10 minute, se lasa sa se racesca, apoi se strecoara. Se indulceste si se bea ca diuretic cate 1 lingura de supa inaintea fiecarei mese principale. Pentru a mari actiunea dezinfectanta a ceaiului, se recomanda sa se ia concomitent si bicarbonat de sodiu care sporeste alcalinitatea urinii.
Merisorul, remediul antiinfectios
Atat in frunzele, cat si in fructele de merisor se afla numeroase substante cu efect antibiotic, foarte eficiente in lupta cu infectiile bacteriene de la nivelul vezicii urinare (cistite, infectii urinare), inclusiv a celor recidivante. Infectiile urinare sunt cauzate de bacteriile E. coli. Ele pot provoca urinare frecventa, urgenta sau dureroasa.
Studiile au aratat ca femeile care beau frecvent suc de merisor sufera de mai putine infectii ale tractului urinar. Merisorul trateaza infectiile urinare luptand impotriva bacteriilor care le provoaca si oferind organismului antioxidanti pentru a accelera vindecarea. In afara de suc, se mai poate administra si comprimate, cate 6 pe zi, in 3 reprize, timp de 2-3 saptamani, urmate de 1 saptamana de pauza, dupa care tratamentul se poate relua. De asemenea, o alta recomandare este sa se ia si un pic de bicarbonat, cu 10 minute inainte de a ingera fiecare doza de merisor, deoarece are un puternic efect alcalinizant al urinei.
Citeste si articoulu: Tinctura de merisor. Cum se prepara si in ce afectiuni este recomandata
Pe langa afecţiunile urinare, merisorul combate si infecţiile parazitare, infecţiile respiratorii (bronşite, laringite şi tuse), digestive si bucale.
*Acest articol este doar informativ. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati si sfatul unui medic specialist.
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
[…] Vezi si: Merisorul, doctorul din munti. Un bun medicament natural antiinfectios si antiinflamator […]