Un studiu recent a adus in prim-plan o posibila legatura intre infectiile intestinale cronice si boala Alzheimer, o afectiune neurodegenerativa devastatoare. Cercetatorii de la Universitatea din Arizona sugereaza ca infectiile cronice cu citomegalovirusul uman (HCMV), un virus herpetic destul de frecvent intalnit, ar putea juca un rol important in dezvoltarea bolii Alzheimer. Acest studiu ar putea deschide noi perspective in intelegerea mecanismelor care stau la baza acestei boli si ar putea duce la solutii de tratament inovative.
Vezi si articolul: Beneficiile Bacteriilor Intestinale: Cum sa imbunatatesti sanatatea digestiva si sa sprijini microbiomul tau
Legatura dintre infectiile intestinale si Alzheimer
Studiul, care a atras atentia comunitatii stiintifice, sugereaza ca infectiile cronice cu HCMV nu doar ca sunt comune, dar pot ajunge sa aiba un impact semnificativ asupra sanatatii creierului. Virusul, care traieste adesea in sistemul digestiv, ar putea migra din intestin catre creier prin intermediul nervului vag, o cale principala de comunicare intre cele doua regiuni ale corpului. Odata ajuns in creier, HCMV ar putea activa procesele imune care favorizeaza dezvoltarea bolii Alzheimer.
*HCMV, acest virus herpes ramane latent in organism, chiar si dupa ce o persoana isi revine de la infectia initiala. La persoanele sanatoase, aceste infectii provoaca de obicei simptome usoare, cum ar fi febra si dureri in gat sau nici un simptom.
Aceasta descoperire adanceste intelegerea noastra asupra posibilelor cauze ale Alzheimerului, oferind o legatura intre infectiile cronice, sistemul imunitar si procesul neurodegenerativ. Potrivit cercetatorilor, aproximativ 45% dintre cazurile de Alzheimer ar putea fi legate de acest virus, ceea ce deschide posibilitatea ca tratamentele antivirale sa joace un rol important in prevenirea sau tratarea acestei afectiuni.
Insa, Kevin Zwezdaryk, PhD, profesor asistent de microbiologie si imunologie la Scoala de Medicina a Universitatii Tulane, a declarat ca: „Odata infectat, esti infectat pe viata. Sistemul tau imunitar poate controla virusul, dar nu il elimina niciodata din sistemul tau”. Deoarece organismul nu poate scapa complet de HCMV, este posibil ca virusul sa fie reactivat, reinfectand intestinul si potential deplasandu-se la creier, a explicat Zwezdaryk.
Mecanismele biologice implicate
Studiile au aratat ca infectiile cu HCMV pot favoriza acumularea proteinelor toxice pentru creier, cum ar fi amiloidul beta si tau. Aceste proteine sunt asociate cu dezvoltarea placilor amiloide si cu deteriorarea celulelor nervoase, procese esentiale in manifestarea bolii Alzheimer. Astfel, prezenta acestui virus in creier ar putea contribui la dezvoltarea simptomelor caracteristice, cum ar fi pierderea memoriei si functiilor cognitive.
De asemenea, cercetarile au subliniat ca sistemul imunitar reactioneaza in mod abuziv in fata infectiilor cronice, provocand inflamatii care pot duce la deteriorarea structurilor creierului, inclusiv a tesutului cerebral. Aceasta inflamatie cronica este vazuta ca un factor favorizant in dezvoltarea Alzheimerului, iar prezenta HCMV in creier poate amplifica acest proces.
Implicatii pentru tratamentele viitoare
Intelegerea mai profunda a modului in care infectiile intestinale si virusurile pot contribui la Alzheimer ar putea deschide drumul pentru solutii terapeutice inovatoare. Cercetatorii sunt tot mai interesati de tratamentele antivirale ca o posibila cale de prevenire sau de ameliorare a simptomelor acestei boli. De asemenea, este esential sa se efectueze studii suplimentare pentru a examina cu exactitate legatura dintre infectiile intestinale, sistemul imunitar si neurodegenerarea.
Cum poti construi un microbiom intestinal sanatos?
Microbiomul tau intestinal este alimentat de ceea ce mananci, dar nu poti hrani neaparat bacteriile „bune” in timp ce le privesti pe restul. De fapt, unele dintre aceste bacterii „rele” – inclusiv E. coli – sunt prezente in aproape fiecare intestin si pot fi benefice in anumite contexte, arata unele analize.
Microbiomul intestinal este un ecosistem complex cu bacterii, virusi, ciuperci si alte microorganisme care indeplinesc nise specifice. Asadar, in loc sa incerci sa-ti construiesti dieta in jurul promovarii unui anumit tip de bacterii, cel mai bine este sa ramai cu o dieta bogata in fructe, legume, cereale integrale, pasari de curte si peste, care au fost legate de diversitatea microbiomului intestinal.
Fibrele joaca, de asemenea, un rol cheie, deoarece dovezile sugereaza ca obtinerea suficienta de fibre ajuta la reglarea sanatatii intestinale in general. (Adultii ar trebui sa consume aproximativ 22 pana la 36 de grame de fibre pe zi, in functie de varsta, sex si starea de sarcina).
Aceste schimburi alimentare sunt probabil o modalitate mai buna de a-ti imbunatati microbiomul intestinal, mai degraba decat sa te bazezi pe probiotice sau alte produse la moda pentru sanatatea intestinala.
Vezi si: Dieta MIND: Cheia prevenirii bolii Alzheimer? Beneficii si dovezi stiintifice
Vezi si: STUDIU: O dieta sanatoasa ar putea ajuta la ameliorarea durerii cronice
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
