Televizorul, dusmanul copiilor

Televizorul a intrat in viata noastra pe neasteptate si pe nesimtite. Nici nu ne mai amintim cand am vazut prima oara un film sau cand am inceput sa avem emisiunea preferata. Poate cei mai inaintati in varsta isi aduc aminte primele vizionari, insa nu acelasi lucru poate spune un adolescent al zilelor noastre.

Televizorul ne spune cum trebuie sa ne imbracam, ce trebuie sa facem cu vietile noastre in functie de varsta, cum sa ne comportam in societate si cu persoanele de acelasi sex sau de sex opus. Mai mult, de la televizor ne luam informatiile despre natura, istoria lumii si stiinta, fara sa ne mai intrebam daca aceasta este realitatea. Dar de ce se intampla asta? Pentru ca imaginile dau impresia ca asta este realitatea. Si daca am vazut la televizor ca un anumit personaj se comporta intr-un fel in diferite situatii, tendinta este sa luam de bun ce vedem, omitand faptul ca personajele joaca un rol, iar ceea ce fac ele in film este ideea unui regizor, nicidecum realitatea.

Astfel ca, se poate trage usor concluzia ca opinia publica este dirijata de o mana de oameni, care hotaraste ce informatii trebuie sa aiba intreaga populatie a lumii. Daca un avion s-a prabusit azi, este subiect de discutie oriunde ai merge, chiar daca aceasta stire nu te afecteaza in viata reala.

Cartile, dictionarele, manualele si atlasele geografice au disparut incet-incet din casele oamenilor, fiind inlocuite de televizor, calculator si smart-phone-uri. Oamenii nu isi mai iau informatiile din acestea, iar ceea ce este mai grav, nu mai dicteaza ratiunea in ceea ce priveste domeniile de interes, caci acestea sunt date de mass-media.

Iar copiilor pur si simplu li se ia sansa de a fi ceea ce le place sa fie, cu adevarat, deoarece incep sa isi doreasca ceea ce vad la televizor si la ceilalti din jurul lor. Asadar, daca un copil are inclinatie spre stiintele exacte, dar i se pune la dispozitie un joc pe calculator care ii excita creierul, exista toate sansele ca acel copil sa isi consume energia acolo. Bun, si care ar fi problema, va intrebati. Pai problema este ca ultimele studii arata ca jocurile pe calculator, pe langa faptul ca provoaca dependenta, sunt asociate cu scaderea notelor la scoala, cu pierderea capacitatilor de comunicare cu  alti oameni si, cel mai grav, cu nedezvoltarea creierului (creierul se micsoreaza datorita scaderii de materie cenusie si alba dupa nenumarate ore de jucat). Iar aceste daune sunt ireversibile, daca creierul este privat de posibilitatea de a dezvolta neuroni in diferite zone ale creierului atunci cand trebuie, mai tarziu nu va mai putea. Deci, se poate spune ca ne handicapam copiii lasandu-i in fata calculatoarelor, televizoarelor si tabletelor.

Acelasi lucru se intampla si in fata televizorului. In fata televizotului creierul genereaza unde alfa, acestea fiind prezente cand creierul este alert, dar nefocalizat, fiind adesea asociate cu starea de calm, de relaxare, o stare ca cea din hipnoza. Astfel se explica de ce in fata televizorului ramanem hipnotizati. Reclamele, care dicteaza ce sa cumperi si ce sa iti doresti de ziua ta, ii pun pe copii in pozitia de a alege fara sa vrea sa aiba preocuparile dictate acolo sau sa isi doreasca anumite jucarii, cu care se joaca prea putin sau deloc. Iar cum cele mai multe reclame sau desene animate pentru fetite, de exemplu, le indeamna pe acestea sa fie foarte preocupate de cum arata si cum se imbraca, ele nu vor mai fi atat de atrase de a invata si a descoperi lumea din jur, ci de ceea ce vad la televizor.

Televizorul, dusmanul copiilor

Televizorul le dicteaza ca le place roz, ca le plac papusile barbie, iar parintii cred ca au vointa proprie, cand de fapt nu este asa. De cele mai multe ori copiii isi doresc ce vad la parinti si fac ce fac acestia, dar televizorul a schimbat acest fapt. Si care ar fi problema? Problema este ca aceste fetite sunt invatate de mici sa se aranjeze, sa fie cochete, sa cumpere gentute, rujuri si alte produse. Deci, fetita va deveni excesiv de preocupata de cum arata, mai degraba de ce cunoaste si stie sa faca. Este transformata incet, dar sigur intr-o victima a societatii de consum, iar asta se poate vedea cu ochiul liber la adolescentele de azi.

Bun. Si ce sa facem pentru copiii nostri? Asigurati-va ca pana la o varsta mai mare (inclusiv in adolescenta), voi ca parinti sa dictati cum se imbraca si cum se poarta copilul vostru. Bine, fara tiranie sau dictatura, este necesara o libertate, dar aceasta sa fie oarecum aleasa tot de voi. Educatia autoritativa, in care parintele se implica activ in educatie, asta insemnand timp cu copilul si multe explicatii, este cea mai eficienta forma de educatie. Nu este nevoie sa faceti cum vrea copilul, ci invers, deoarece acesta invata de la voi ce este bine si ce nu este bine. Trebuie respectate anumite decizii ale copilului, insa intotdeauna sa va ganditi ca el va calca pe urme, si nu invers.

Televizorul, dusmanul copiilor – Ce spun studiile

Studiile au aratat ca cel mai mult in dezvoltarea normala a creierului unui copil, care se face in 3 etape (0-6 ani, 6-16 ani si 16-21 ani), sunt urmatoarele activitati: pana in 2 ani si dupa, cititul povestilor, apoi lucrul manual cu ambele maini – desen, fabricarea diverselor forme din hartie, etc., invatarea unui instrument muzical, sportul, cititul, scrisul, invatarea limbilor straine, implicarea activa in problemele sociale sau problemele comunitatii (actiuni caritabile, de exemplu). Asadar, mai degraba ati investi in biciclete, role, carti, jocuri interactive, timp petrecut impreuna cu copilul in natura, decat in gadgeturi care le pot dauna grav sanatatea psihica.

Petrecerea timpului in natura si cunoasterea plantelor si efectelor lor asupra organismului pot fi alte activitati foarte interesante pentru cei mici, care sunt in continua descoperire a lumii. De asemenea, ar putea sa ii intereseze tot ce este pe cer si tot ce tine de cosmos. Aerul curat si linistea din natura ii obliga pe cei mici sa isi asculte interiorul, sa se cunoasca, sa se auda, sa se inteleaga mai bine. Agitatia de la televizor si calculator il indeparteaza pe copil de ceea ce este si nu va stii niciodata ce ii place sa faca si ce talente innascute are. Intrebati-va copilul sau copiii cum ar vrea sa isi petreaca timpul si cu cine, intrebati ce ii place cel mai mult sa faca, sa manance si altele asemenea. Vedeti care sunt raspunsurile, il reprezinta cu adevarat sau si-a insusit dorinte si talente de la televizor?

Vezi si:

STUDIU: Cate ore stau copiii nostri online intr-o zi de scoala si cum ii afecteaza acest lucru

6 lucruri extraordinare despre tati si dezvoltarea copiilor

Daca v-a placut acest articol, alaturati-va, cu un Like, comunitatii de cititori de pe pagina noastra de Facebook.