Stejarul rosu. Beneficii scoarta si ghinde

Stejarul rosu (Quercus rubra) este un arbore foios, exotic, originar din jumatatea estica a Americii de Nord si introdus in Romania la inceputul secolului. Toamna, frunzisul sau se coloreaza in rosu sau portocaliu si fructifica la 2-3 ani.

Stejarul rosu este usor de recunoscut prin scoarta sa, care prezinta creste care par a avea dungi stralucitoare in centru. Acesta este cultivat in scop ornamental, pentru cherestea, dar si in scop terapeutic.

In scop terapeutic, se recolteaza scoarta ramurilor tinere de 3-5 ani (primavara, care are un gust astringent si fara miros) si ghindele (toamna).

Scoarta de stejar rosu are proprietati antiseptice, cicatrizante, hemeostatice si ajuta la tratarea si vindecarea hemoroizilor, hemoragiilor, leucoreei, afectiunilor stomacului, afectiunilor intestinelor etc.

Iata ce beneficii are scoarta de stejar:

Scoarta contine taninuri pirogalice, acid cvercitanic de natura catehica, acid elagic si galic liberi, principii amare, cvercina, fluroglucina, substante pectice, substante rezinoase, oxalat de calciu.

Scoarta de stejar este recunoscuta ca astringent sau tonic. Aceasta este ideala pentru inflamatiile din zona gatului si degeraturilor, problemelor menstruale si reducerea febrei.

Si scoarta de stejar este folosita cu succes in cazul deranjamentelor stomacale, fiind un leac sigur contra diareei si un adjuvant extraordinar in caz de dizenterie. Se administreaza cate 3-4 lingurite de pulbere pe zi.

In caz de gastrita hiperacida, ulcer, diaree, enterite, hemoroizi, se prepara un decoct din 2 lingurite de scoarta marun­ti­ta la o cana (200 ml) cu apa rece. Se fierbe 20-30 mi­nute. Se bea continutul a 2 cani pe zi, intre mese, nein­dulcit.

Pentru amigdalite, colici abdominale, enterite, intixicatii cu metale grele – se adauga 2 lingurite de coaja maruntita in 250 ml apa rece. Se fierbe timp de 20 de minute, apoi se strecoara. Se pot bea 2 ceaiuri pe zi.

Pentru arsuri, degeraturi, eczeme, escare, fisure anale, hemoroizi, leucoree, rani purulente, stomatite si ulcer al pielii – se adauga 3 lingurite de coaja maruntita in 250 ml apa rece. Se va fierbe timp de 20 minute dupa care se strecoara. Se poate face gargara, comprese, bai de sezut, spalaturi vaginale, bai in diferite boli ale pielii.

In caz de ciclu menstrual abundent, inflamatii, melene, metroragii, seboree, se prepara urmatorul remediu: intr-un litru de apa se adauga 4 linguri de scoarta si se fierb pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se fac spalaturi la hemoragii, sau palaturi vaginale, tamponamente sau clisme la hemoroizi, etc. Este unul dintre eficientele hemostatice naturale.

Iata ce beneficii au ghindele:

Ghin­dele sunt pre­tuite de animalele pa­durii, dar trebuie sa stiti ca acestea sunt adevarate elixire de sanatate si pentru om. Totul se datoreaza continutului lor bo­gat in proteine, glucide, tani­nuri, uleiuri grase si amidon. In plus, ghindele contin o substanta activa, quercitina, un puternic antiin­fla­mator care suprima inmultirea celulelor tumorale.

Ghindele se culeg toamna, se pun la uscat, apoi se piseaza in piua sau rasnita de cafea pana devine o pulbere fina. Se administreaza cate 3 lingurite contra anemiei si deficitului de minerale din corp, precum si contra hemoragiilor menstruale. Totodata, se poate prepara si cafea de ghinde. Dintr-o lingurita de ghinda prajita si macinata se prepara o cafea care regleaza diareea. Se pune in apa clocotita si se lasa la infuzat 15 minute, dupa care se poate consuma fara a o mai strecura. Se bea dimineata, pe stomacul gol. Ghindele se pot folosi ca antidiareic si sub forma de decoct. In 250 ml apa clocotita se adauga o lingurita de ghinda macinata si se lasa la infuzat 5 minute.

In caz de gastrita sau ulcer, se poate lua cate o lingurita pulbere de ghinda, de 2-3 ori pe zi, pe stomacul gol. Acest remediu are efect antiacid, calmant si cicatrizant.

Diabet zaharat – ghindele se curata de coaja, se coc si apoi se piseaza. Din pulberea obtinuta se administreaza cate o lingurita, cu o ora inainte de micul dejun si de cina. Acest lucru tine sub control glicemia. Foarte buna este si cafeaua de ghinde. Se administreaza timp de 1 saptamana, cu pauza de 1 saptamana, timp in care se masoa­ra gli­cemia, apoi se tine iarasi o sapta­mana de cura si se face anali­za sangelui. Se urmea­za sche­ma de tra­tament, pana la ma­xim 1 luna. Dupa trei re­prize, concentratia zaha­ru­lui din san­ge se norma­li­zeaza.

In pancreatite, se utilizeaza doar caciulitele ghindelor, care se coc si apoi se piseaza. Peste o lingura din pulberea aceasta se toarna 200 ml de apa clocotita, se acopera si se lasa la infu­zat 2-3 ore, apoi se strecoara. Tratamentul incepe cu cate o lingurita de infuzie pe zi, crescand treptat doza, pana la 60-70 ml, divizata in trei parti egale si adminis­trandu-se cu 30 de minute inainte de mesele principale.

In afectiunile plamanilor se foloseste tot pulberea ghindelor. Peste 3-4 lingurite din pulbere se toarna 350 de mililitri de apa cloco­tita, se infuzeaza, apoi se stre­coara. Se administreaza cate o lin­gura, inainte de masa de pranz, timp de 2-3 luni.

In anemie, se folosesc ghindele care sunt inca verzi, se dau prin ma­sina de tocat si din pasta obtinuta se stoarce su­cul care se bea, cate do­ua linguri, inainte de me­se­le principale, a­mes­tecat cu aceeasi can­titate de miere.

Vezi si: Lichenii. Iata ce trebuie sa stii despre aceste organisme