Varza si vindecarile ei miraculoase

Inca din Antichitate, varza era considerata un adevarat panaceu. Aceasta poate fi consumata atat in stare cruda, in salate, cat si gatita, fara sa isi piarda calitatile nutritive.

Varza contine din abundenta vitaminele C, B1, B2, B3, B6, B9 si vitamina U, inexistenta in celelalte legume. Mai contine si clorofila, un ingredient necesar pentru producerea hemoglobinei. La 100 de grame de varza se mai gasesc: 3 g protide, 6 g glucide, 50 de mg de fosfor, 50 de mg de calciu, 3 mg de fier, dar si vitamine hidrosolubile, precum vitaminele C, PP, B1 si provitamina A. Totodata, dupa anumiti autori, ea ar contine, ca toate vegetalele expuse la lumina si vitamina D2, antirahitica.

Utilizarea medicala a verzei se intemeiaza, in prezent, pe un anumit numar de consideratii stiintifice precise.

Iata cateva istorisiri despre calitatile verzei, scrise de dr. Jean Valnet in lucrarea „Tratamentul bolilor prin legume, fructe si cereale”:

• Cam pe la 1880, un carutas din Mancenans, un satulet din Doubs – Franta, a cazut din vehicolul lui si, accident foarte frecvent pe vremea aceea, una dinte roti i-a trecut peste gamba piciorului. Leziunile erau atat de grave, incat doi medici au decis ca era necesara amputarea. Totusi, inainte de a fi internat, preotul Loviat, de la Saint-Claude, a sfatuit-o pe mama ranitului sa-i acopere zona afectata cu frunze de varza. Era ora 17:00. Calmat de acest simplu pansament, ranitul a dormit pana a doua zi dimineata. La trezire, spre marea uimire a familiei si a medicului, sosit de putin timp pentru pregatirea operatiei, ranitul putea sa-si miste piciorul. Sub frunzele de varza impregnate de o abundenta scurgere de ser sanghinolent, piciorul dezumflat avea o coloratie normala. Dupa 8 zile, complet restabilit, ranitul si-a putut relua activitatea.

• M.Z, ceasornicar, suferea de 1 an de zile de o eczema dureroasa a ambelor maini, care il impiedica sa lucreze. Leziunile erau foarte intinse, inflamatorii, unghiile i se descarnau, gata sa cada. Aplicarea de doua ori pe zi a frunzelor de varza a dus, in cateva zile, la potolirea durerii. O abundenta serozitate impregna fiecare pansament. Cu tratamentul acestea, bolnavul s-a vindecat in 2 luni.
• In 1875, M. S. in varsta de 75 de ani, suferea de o cangrena arteritica a treimii inferioare a gambei si a labei piciorului drept. Tegumentele erau de culoare negricioasa pe toata circumferinta gambei si pe o inaltime de circa 20 cm. Fata anterioara a gambei era fara epiderma pe o suprafata de 7-8 cm, lateral. Sub influenta frunzelor de varza folosite in aplicari locale, tegumentele au trecut de la negru la brun, apoi la rosu, si au capatat o coloratie normala. Dupa 3 saptamani, scria dr. Blanc, s-a constatat o ameliorare considerabila.

Astfel, reiese ca varza pare sa aiba o afinitate deosebita pentru umorile viciate (lichid biologic – sange, limfa – care intra in compozitia sistemelor organismului), pe care le obliga sa iasa din tesuturi. Se pare ca aplicarea frunzelor ei pe puncte limitate de o afectiune intinsa este profitabila intregii afectiuni. Toxinele indepartate par atrase de varza, in modul acesta, curatand organismul, varza participa la eliminarea deseurilor si a otravurilor care cauzeaza sau intretin maladia. Pe de alta parte, varza asigura cicatrizari de buna calitate, prevenind sechelele.

Avand in vedere actiunea verzei in ascite, cand este administrata pe cale interna, cercetatorii din secolul al XX-lea nu aveau mijloace de analiza care sa permita inca sa descope si sa inteleaga totul. Totusi, ei continua sa vorbeasca despre un „principiu” care ar actiona asupra permeabilitatii capilarelor peritoneale, despre o „substanta protectoare” inca neizolata. Vezi si: Varza de Bruxelles, vedeta printre legumele de toamna

Vindecarile obtinute de-a lungul anilor prin varza privesc afectiuni foarte diverse: plagi simple sau complicate, dureri reumatismale, nevralgii usoare, cefalee, ulcere la gamba, antrax (dalac), flegmoane etc. Pe de alta parte, ingerata ca atare, in salata, sub forma de suc proaspat extras sau fiarta inabusit, varza se bucura de virtuti incomparabile in afectiunile cele mai diferite.

Dr. H. Leclerc spunea: „folosirea verzei ca panaceu universal nu este o aberatie„. De asemenea, este usor sa descoperi, in literatura de specialitate nenumarate dovezi ale actiunii ei, recunoscute inca din Antichitate. De exemplu, Hipocrate, Crisip, Pliniu, Galen si Caton cel Batran au vorbit mult despre ea. Primul recomanda ingerarea verzei, de doua ori fiarta, cu putina sare, cardiacilor si in dizenterii. Caton cel Batran se trata si-i trata pe toti ai lui cu varza, fara deosebire de maladii. El dadea sfaturi pentru aplicarea verzei contra eruptiilor, a ranilor, a artritelor si a plagilor torpide (care evolueaza lent). A intrebuintat-o chiar contra ciumei.

Medicul olandez Rembert Dodens, doctor al imparatilor Germaniei, Maximilian al II-lea si al lui Rudolf, scria in 1557 in lucrarea lui Istoria Plantelor: „Zeama verzei inmoaie pantecele si te scoate afara. Ea curata si vindeca vechile ulcere. Sucul de varza, amestecat cu miere, da un sirop care lecuieste raguseala si tusea. Frunzele fierte si aplicate pe ulcerele cutanate atone le modifica si le tamaduieste. Frunzele pisate indelung si aplicate pe plagi si pe tumori, le vindeca”.

Gaspard Bauhin din Bale (1550-1624), ne arata, in Istoria Plantelor, ca: „Varza modifica si curata, poseda o actiune binefacatoare asupra tremuraturilor nervoase ale membrelor. Usor fiarta si luata ca o ciorba, te destinde. Fiarta indelung, te intareste. Ea este deopotriva diuretica. Bandajarea cu frunzele ei este indicata impotriva gutei.„

Benedictinul Nicolas Alexandre (1654-1728), declara ca: „Frunzele de varza sunt desicative (elimina si usuca repede) si tamaduitoare vindecand ranile si plagile, fie prin sucul lor, utilizat in plagi si ulcere, fie ca atare folosite in simple oblojeli. Laxativ la prima fiertura, varza devine astringenta dupa aceea. Varza rosie este indicata in tuberculoza si in pleurezii. Pe cale bucala se da si in caz de astm. Saramura verzelor murate este indicata la arsuri. Samanta constituie un remediu contra viermilor.” Vezi si articolul: Zeama de varza murata. Cel mai sanatos leac pentru numeroase afectiuni

Dr. Lemery si dr. Gilibert confirma toate acestea. De asemenea, dr. Chonnel recomanda in lucrarea sa (Compendiul plantelor uzuale – 1782) supa de varza, in care s-a adaugat miere, tuturor „pulmonarilor”. „Frunzele fierte in vin alb potolesc durerea si inflamatiile gutoase”. El arata modul de preparare al unei cataplasme pentru reumatisme: „este vorba de un fel de unguent pregatit intr-o oala de pamant cu o varza alba si cu pamant de olarie la care se adauga o cantitate de apa suficienta pentru a le inmuia. Dupa fierbere, cand varza este transformata in terci, se aplica bolnavului acest unguent cald”.

Dictionarul botanic, redactat (in franceza) in 1802 de catre o societate de medici, farmacisti si naturalisti, prezinta cataplasma pregatita cu frunza de varza alba ca pe un medicament familiar locuitorilor de la tara in cazurile de pleurezie. Se foloseste, de asemenea, contra reumatismelor. Frunzele fierte in vin combat bolile pielii. Cazuri de scorbut putrid au fost radical vindecate prin fierturi de varza. In sfarsit, decoctul semintelor de varza este folosit cu succes contra parazitilor intestinali ai copiilor.

Doctorii Merat si Lens, de la Facultatea de Medicina din Paris, scriu in 1829: „Varza este una dintre cele mai pretioase achizitii ale omului. Este antiscorbutica, previne guta. Frunzele fragede se asaza pe plagi, iar samanta este indicata contra viermilor”.

„Varza a fost tratata cu un fel de dispret de catre medici„, declara dr. Rogues in 1832. Si totusi este unul dintre cei mai buni antiscorbutici cunoscuti. Contra guturaielor, a catarelor si a laringitelor, dr. Roques recomanda urmatorul tratament: 500 g de suc limpezit de varza rosie, 3 g de sofran, 500 g de miere si de zahar. Se fierbe totul pana se obtine un sirop. Se administreaza cate 1 lingura de supa intr-o ceasca de ceai pectoral, de 3-4 ori pe zi.

Intr-un trecut foarte apropiat, dr. Blanc, medicul azilului de la Romans, din Drome, a reluat cu pasiune problema verzei, in totalitatea ei. In lucrarea lui, insemnare asupra proprietatilor medicinale ale frunzei de varza si asupra modului ei de folosire, ne relateaza rezultatele indelungatei sale cercetari.

„Varza, afirma el, ar putea fi in terapeutica ceea ce este painea in alimentatie. Ea este medicul saracilor, un medic providential”. De aceea, dr. A. Blanc, ne relateaza in lucrarea lui in jur de 100 de vindecari obtinute prin acest mijloc simplu, alegand in mod intentionat afectiunile „foarte grave si pe care orice alt tratament nu avusese puterea sa le vindece„. „Cel ce nu crede nu are decat sa experimenteze, isi permite el sa scrie; nimic mai simplu. Aplicarea vegetalului este externa si usoara, iar actiunea prompta si intru totul nevatamatoare. Se poate constata si urmari cu privirea. Astfel, temeiurile de a pune planta la incercare sunt numeroase si eu desfid pe oricine sa-mi arate macar unul care sa ma faca sa cred altfel. De aceea, observatiile care vor urma si pe care le voi aduce la cunostinta, nu vor constitui, cu tot caracterul lor deosebit o surpriza pentru multi. Ca sa nu ingreunez modulul acesta, ma voi limita la cateva exemple semnificative” (dr. Blanc):

• Este vorba de un om in varsta, suferind de violente dureri lombare, insotite de mari greutati la mictiune (urinare). Diagnosticul de piatra, apoi de catar al vezicii este stabilit. Sondajul se dovedeste imposibil, din cauza unui important spasm al colului si inflamatiei prostatice. Dupa diverse tratamente ramase fara efect, se recurge la aplicari de frunza de varza pe zona lombara si in partea de jos a pantecelui. Dupa doua zile, apare o secretie seroasa atat de abundenta incat frunzele, bandajele si asternutul de pat sunt imbibate. Pe frunzele aplicate pe regiunile lombare, se observa prezenta unui praf albicios, analog unui precipitat de oase. Abdomenul este acoperit cu o roseata intensa ca in urma aplicarii unei cataplasme cu mustar. Dupa 4 zile, mictiunea devine mai putin dureroasa si mai usoara. Vindecarea se obtine in 3 luni.
• A doua observatie priveste o criza hemoroidala exceptional de dureroasa, insotita de enterita. De 1 luna, bolnavul nu poate sta nici in picioare, nici culcat. Se incep aplicarile de frunze de varza pe zona lombara si pe posterior. De la prima frunza isi face aparitia o abundenta secretie dezgustatoare. Vindecarea se obtine in 48 de ore.
• Este vorba, de data aceasta, de fenomene, dureroase ca urmare a unor sfasieri vaginale dupa nastere. 12 coagulari raman fara efecte. Aplicarile de frunze de varza atrag o secretie sanguino-lenta si vindecarea se produce dupa 15 zile.
• Alt caz. Un copil de 2 ani prezenta o adenita cervicala si axilara diagnosticata „scrofule” (ganglion limfatic). Aplicarile de frunze de varza atrag, in 3 luni, vindecarea fara nicio cicatrice.
• O femeie are o ulceratie suspecta a unui san. Aceasta se vindeca in 6 luni prin aplicari zilnice cu frunze de varza.

„Un tratament care, vreme de secole, infrunta victorios examenul timpului nu poate fi o simpla nalucire a mintii„, declara de. Jean Valnet in lucrarea sa „Tratamentul bolilor prin legume, fructe si cereale”.

Varza – Utilizari externe

• Crapaturi si degeraturi
• Contuzii
• Plagi diverse
• Ulcere ale gambelor, zise „varicoase”
• Cangrene, necroze
• Arsuri
• Friguri eruptive
• Eczeme, anumite pecingini, acnee
• Adenite, sifilide, tumori albe
• Limfangite, capilarite, afectiuni vasculare
• Hemoroizi
• Infectii de toate felurile: abcese, flegmoane, furuncule, antrax, panaritiu
• Nevralgii reumatismale (lombagii, sciatice), dentare, faciale, gutoase
• Colici nefretice
• Migrene, cefalee
• Afectiuni gastrointestinale, veziculare, hepatice
• Afectiuni pleuropulmonare: guturaie, bronsite, pleurezii, astm
• Muscaturi de animale
• Tumori

Cum se procedeaza:

-In prezent, trebuie sa avem in vedere cat de naturala este varza pe care o folosim. Pentru o mai buna actiune terapeutica, se aleg frunze foarte colorate si carnoase. Acestea vor actiona bineinteles cu atat mai activ, cu cat vor fi mai proaspete. Frunzele se spala, apoi se sterg, se inlatura nervura centrala si, daca aplicarea trebuie facuta peste un ulcer sau o plaga sensibila, se inlatura si nervurile secundare. Se strivesc frunzele, una cate una, cu ajutorul unui facalet, iar cand sucul apare la suprafata frunzelor, acestea sunt gata de aplicat. Dupa caz, se vor folosi 1-2 sau 3 frunze groase. Se acopera cu o panza groasa, apoi se aplica bandajul, fara a strange, cu ajutorul unei fasii de tifon. Oblojirea va fi sub observatie mai multe ore, in general toata noaptea, (sau toata ziua, daca durerile provocate risca sa impiedice somnul).

-Pentru o plaga foarte sensibila, frunzele se vor afunda, in prealabil, pentru 1-2 secunde in apa clocotita. Procedeul acesta inmoaie frunzele si le face perfect tolerabile. De asemenea, se mai recomanda ca in ulcerele ale caror margini sunt edematiate, sclerozate sau crapate, sa se lase frunzele de varza la macerat, pentru 1 ora, in baie de ulei de masline. Pe langa puterea lui calmanta, uleiul are virtuti considerabile, antitoxice si cicatrizante, datorita unor bogate elemente pe care le contine.

-Pe o plaga infectata sau pe un ulcer, ori pe o eczema mijinda, este indicat sa procedam la oblojiri cu mici fasii din frunze de varza, petrecute ca tiglele unui acoperis. Serozitatile se vor scurge usor printre fasii si nu vor putea sa impiedice actiunea permanenta si directa a verzei.
Dupa intrebuintare, frunzele uneori se usuca, dar foarte adesea apar umede sau sanguinolente raspandind, dovada absorbirii toxinelor, un miros puternic si uneori neplacut.

-In caz de lombalgii, nevralgii reumatismale si diverse afectiuni veziculare sau dureroase, cataplasmele pe baza de frunze de varza aduc o rapida usurare bolnavilor. Pentru a le prepara este de ajuns sa se fiarba timp de 20 de minute, 2-4 frunze de varza si 2 cepe (totul tocat), cu 3 maini de tarate si putina apa. Dupa evaporarea apei, se asaza cataplasma pe o tesatura subtire si se aplica pe zona cu probleme, calda. Se lasa sa actioneze 1-2 ore sau toata noaptea.

Sfaturi:

-In cazul ulcerelor de gamba, a eczemelor, plagilor torpide sau infectate, folosirea frunzelor de varza provoaca uneori revenirea momentana a supuratiei sau reaparitia durerilor, mai mult sau mai putin vii. Fenomenele acestea atesta actiunea dezintoxicanta si regeneratoare tisulara a terapeuticii. In cazurile acestea se va adopta vreme de cateva zile ritmul aplicarilor discontinui de o ora sau doua, separate de intervale de la 6 la 12 ore.

-S-a putut, de asemenea, constata, la nivelul partilor tratate, anumite fenomene locale de intoleranta. In asemenea cazuri se intrerupe pentru moment aplicarea de frunze de varza si se inlocuiesc, dupa caz, cu aplicari de ulei de masline strivite la rece, de ulei de migdale dulci. Cand inflamatia s-a resorbit, se va relua tratamentul reducand, in cazul in care este necesar, durata aplicarilor.

-Atragem atentia ca in niciun caz nu trebuie sa utilizam oblojelile calde pe un abdomen dureros, durere a carui natura nu este cunoscuta. Medicul ramane singurul calificat sa spuna diagnosticul unei leziuni (apendicita, anexita) pe care caldura ar incinge-o in mod periculos.

Varza in uz intern

Pe cale interna, varza se poate consuma ca atare, sub forme de salate sau de suc proaspat extras.

Indicatiile ei sunt multiple si autorii din vechime o utilizau in afectiuni ca:

• respiratorii
• gastrice
• intestinale (colite ulceroase, paraziteze)
• slabiciune generala
• anemie

-Americanul Garnett-Cheney, profesor la Scoala de Medicina din Stanford, a publicat rezultatele pe care sucul de varza i-a permis sa le obtina in ulcerele gastrice. Se pare ca din 65 de cazuri tratate, 62 au fost vindecate in 3 saptamani.

-La randul lor, L. Binet, Tanret si Bour au subliniat interesul ingestiilor de varza in tratamentul cirozelor si al ascitei. Ei prescriu ingerarea zilnica a 400 g de varza (jumatate cruda, jumatate fiarta) si semnaleaza o sporire considerabila a diurezei, urmata de o ameliorare sensibila a starii generale, rezultate pe care le confirma si dr. Henri Leclerc.

-Dr. H. Leclerc publicase, dealtfel, in 1953, in Presse Medicale, o lucrare prin care preciza ca varza este unul dintre cele mai banale leacuri impotriva scorbutului.

-Dr. W. Shive, cercetator la Universitatea din Texas, a extras din varza un produs pe care l-a numit „glutamina” si pe care l-a folosit in tratamentul alcoolismului. El a mai obtinut, de asemenea, excelente rezultate in tratamentul anumitor ulcere gastrice sau duodenale, mai ales a ulcerului peptic. Vezi si: Imunitate puternica cu sirop de catina, ghimbir, lamaie si miere. Reteta

Varza, un antibiotic natural

Varza poate fi situata si in randul antibioticelor, de cand Paderson si Fisher au demonstrat ca ea contine o substanta bactericida capabila sa reduca, in proportii slabe, anumiti germeni Gram negativi. Dupa S. Ederer ar exista, pe de alta parte, o hiperglicemie urmata de hipoglicemie, utilizarea verzei in diabet fiind deci indicata.

S-a cautat, bineinteles, prin analiza constituentilor, sa se explice extraordinarele si diversele proprietati ale acestei legume.

Proprietatile cicatrizante ale sucului de varza folosite in practica in tratamentul colitelor ulceroase par sa se datoreze mucilagiilor, sulfului, sarurilor de potasiu, vitaminei U pe care le contine (ocrotitoare ale mucoaselor), ca si vitaminei K, antihemoragica. Fieberea disturge vitamina U; de aceea varza trebuie ingerata sub forma de suc proaspat extras (actiunea lui pare sa slabeasca atunci cind este pregatit prea din timp). Putem folosi, de asemenea, varza tocata, sub forma de aperitiv crud.

Varza, un bun remediu pentru stomac

S-a dovedit ca varza este extrem de pretioasa pentru stomac si intestin, fie sub forma de suc, cruda in aperitive, fie fiarta inabusit. Ea este tolerata de toate organismele. Fierberea in apa, practicata in mod curent si incorect in tarile noastre, lipsind-o de unele dintre elementele ei, adica distrugindu-i armonia, o face adesea indigesta, uneori inacceptabila. De asemenea, varza acra obtinuta prin procedee naturale este binefacatoare. Prin fermentii ei care ajuta digestiei celulozei si a grasimilor, este de o remarcabila digestibilitate. Ceea ce nu este digest, in varza acra, consta in tocaturile care se adauga adesea cu exagerare. Fermentii lactici ai verzei acre, dezinfectanti puternici ai tradusului intestinal, trebuie pastrati intacti. De aceea, se cuvine sa nu spalam varza acra, pe care este judicios s-o adaugam cruda la aperitive.

Ajuta la buna functionare a organismului

Bogatia verzei in sulf, arsenic, calciu, fosfor, cupru si iod explica virtutile ei aperitive, remineralizante si reconstituente.

Din abundenta inzestrata cu vitamine, varza este antiscorbutica, revitalizanta, reechilibrant general, de o incontesila utilitate pentru buna functionare a organismului.

Prin vitamina A, varza intretine nutritia tesuturilor si intarzie semnele exterioare ale imbatranirii.

Prin vitamina B, varza este un factor de echilibru nervos. Ea favorizeaza absorbtia oxigenului la nivelul celulei si metabolismul glucidelor. Tot datorita vitaminei B, varza ia parte la respiratia celulara.

Sulful ii confera o actiune deosebita (dezinfectanta si tonifianta) in afectiunile aparatului respirator, in anumite eczeme, in seboree si in protectia cutanata.

Magneziul, potasiul si calciul apar ca puternice mijloace de aparare contra maladiilor, incluzind si canceroza.

Clorofila, permitand producerea hemoglobinei, se opune starilor anemice, dar fierberea distruge acest element. Proprietatile ei antianemice sunt datorate fierului pe care il contine si cuprului, acesta intervenind in fixarea calcica normala.

Prin protidele si prin glucidele ei, varza este energetica si constructoare.
Este lesne de inteles de ce un astfel de aliment reprezinta atat de adesea un remediu polivalent, de o rara putere. Remediul firesc, echilibrat, apare astfel incomparabil superior anumitor preparate de laborator, adesea incomplete.

Cel mai bun mod de a folosi varza ramane consumarea ei ca aperitiv, la inceputul meselor, condimentata cu un ulei bun, cu sare de mare, cu lamaie sau cu otet din vin, cu patrunjel si cu usturoi. Evident, varza poate fi adaugata si altor cruditati. De asemenea, sucul de varza proaspat stors este uimitor – in doza de un pahar pe zi, aduce o rapida ameliorare a starii generale, o crestere a vitalitatii, atenuarea sau disparitia tulburarilor intestinale, urinare, respiratorii. Sucul de varza nu are un gust prea placut. De aceea, i se va adauga suc de morcovi si cateva picaturi de lamaie.