Fumarita este una din plantele care creste mai ales in gradinile si viile Europei, dar o putem gasi si pe marginea drumului, pe miristi, in zona de campie si de deal. Este o planta anuala, cu frunze alterne si petiolate; la extremitatea tijei ramuroase, inalta uneori de 1 metru, apar ciorchini de inflorescente tubulare violacee; fructul este o capsula.
De la planta se utilizeaza varfurile in plin sezon de inflorire si puse la uscat, cu capul in jos, in loc uscat si bine aerisit.
Cercetarile moderne efectuate in ultimii ani au confirmat proprietatile terapeutice atribuite acestei plante de fitoterapia traditionala. Aceasta este bogata in fumarina, taninuri de toate felurile si alcaloizi derivati din grupa criplopinei (protopina, criptopina, coridalina) si derivati fenic, rezine, substante amare, mucilagii si saruri minerale.
In fitoterapie, fumarita este cunoscuta datorita efectele ei sedative, depurative, tonice, colagoge si coleretice, laxative, febrifuge, aperitive si calmante.
Fumarita – Indicatii terapeutice
Fumarita este indicata in urmatoarele afectiuni: astenie, dischinezii biliare, colici biliare, cefalee, actiuni hepatice, constipatie, obezitate, amenoree, ateroscleroza, febra, afectiuni renale, oligurie, eczeme, acnee, artrita. De asemenea, fumarita mai este cunoscuta si ca planta cu cel mai puternic elixir al tineretii, deoarece poate incetini procesul de uzura si de imbatranire prematura a organismului, iar indicatiile ei nu se opresc aici.
Pulberea de fumarita este indicata si in afectiunile inimii, actionand ca un relaxant miocardic. In combinatie cu traista ciobanului, fumarita regleaza tensiunea arteriala, fluidifica usor sangele, optimizeaza functia cardiaca si ajuta la combaterea aterosclerozei.
Fumarita reprezinta un bun remediu in cazul herpesului genital. Se foloseste tinctura de fumarita, 25 picaturi, de 3 ori pe zi, 10 zile, alternand cu 10 zile pauza, timp de 3 luni. Se poate aplica si extern, decoct din planta intreaga, 5 g la 300 ml apa.
Fumarita – Administrare si preparare
Fumarita se administreaza sub forma de infuzie, decoct, sirop, tinctura si pulbere. Infuzia se obtine din 1-2 lingurite de planta uscata la o cana de apa fiarta, care se lasa 10 -15 minute la infuzat si se beau 2-3 cani pe zi.
Decoctul se prepara din 60 g planta peste care se adauga 500 ml apa rece si se fierbe timp de 5 minute, lasandu-se la infuzat 15 minute, dupa care se filtreaza si se badijoneaza de 2 ori pe zi cu acest preparat zonele afectate. Siropul de fumarita se prepara dintr-un litru de infuzie de planta in care se toarna o jumatate de kg de zahar si se fierbe pana se ingroasa si capata consistenta unui sirop, dupa care se administreaza cate o lingura, dupa mesele principale.
Fumarita – Precautii
Se utilizeaza cu recomandare medicala, caci planta este toxica in doza mare si poate antrena o paralizie a muschilor netezi si a centrilor respiratori.
Frasinul, un copac cu multe intrebuintari si beneficii pentru sanatate
*Acest articol este doar informativ. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati si sfatul unui medic specialist.
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
