La varsta de 34 de ani, Silvia are planuri marete. Povestea ei este despre frumusete naturala si curaj.
A parasit orasul poluat si zgomotos pentru linistea si frumusetea unui sat de la munte, din Hunedoara si a facut ceea ce multi si-ar dori, dar nu au gasit inca acel curaj pentru a face asta.
Acum 5-6 ani, tanara a fost impinsa de la spate de prieteni de-ai ei sa descopere satul Hartagani, din judetul Hunedoara, iar aceasta descoperire a facut-o sa se si mute in aceasta zona.
„Ne-am indragostit de locul, de aerul si pamantul de aici”, povesteste Silvia. Impreuna cu parintii ei, a cumparat o casa cu 11.000 de metri patrati de teren. Acum are solarii, unde cultiva legume bio din seminte traditionale si din care face preparate pe care incearca sa le vanda. In plus, ca sa isi castige existenta, incearca sa puna pe picioare o mica afacere cu sapun artizanal, facut doar cu ingrediente naturale, unele locale, din flora spontana, altele cu lapte de vaca sau de capra, de la animalele crescute de taranii din sat. Cel mai pretios este cel cu lapte proaspat de capra. Greu de obtinut mai ales primavara, cand acest lapte este pastrat doar pentru iezi. „Noi cumparam laptele de la taranii nostri vecini. Cand tu cumperi de la mine, ma ajuti sa traiesc si sa nu plec de aici, iar eu ajut la randul meu zona sa creasca”, spune Silvia.
In Hartagani, localnicii se ocupa cu cresterea animalelor, a albinelor si cu legumicultura. De la vecini cumpara si ulei din seminte de bostan pentru sapunuri. In lipsa banilor, trocul functioneaza din plin la tara. Silvia le mai da rasaduri din seminte traditionale, rosii, sapun, fanul cosit, primind in schimb lapte, branza sau lemne. Sapunurile le vinde cu 8-12 lei bucata si la fabricarea lor o ajuta mama ei, fost chimist. Nu face profit inca, deoarece comenzile vin mai ales prin prieteni si cunostintele din ?ara. Tot asa vinde brosele si felicitarile frumoase pe care le face, sub brandul Handmade de Hartagani.
Viata la sat nu e usoara. Dimpotriva, munceste toata ziua in gradina. Recunoaste ca are momentele ei de cumpana si dezamagire. „Faci niste lucruri frumoase, dar dacs nu ai reactii de la oameni, parca alergi in gol. Cand nu esti pe propriile picioare, nu vezi lucrurile astea”, spune Silvia. Adauga ca oamenii ar trebui sa fie mai receptivi la ce inseamna efortul taranilor de a produce si sa ii sprijine sa traiasca decent. „Ar trebui sa ne schimbam gandirea, sa realizam ca viata a inceput la tara, nu creste in asfalt si marketuri. Atunci csnd cumperi de la un producstor local, ii hranesti lui visele, nu ale corporatiilor. Poate ii dai posibilitatea unui copil de la tara sa faca lectii de pian. Nu stiu cand oamenii vor fi constienti de puterea alegerilor lor”, sustine Silvia o pledoarie pentru importanta lucrului marunt, produs langa noi.
Pe viitor, Silvia doreste sa se ocupe si cu scoaterea la lumina a traditiilor din zona, dar si cu atragerea celor care vor sa descopere astronomia. Aici o va ajuta logodnicul ei, care si-a construit cel mai mare telescop privat din tara.
Daca v-a placut acest articol, alaturati-va, cu un Like, comunitatii de cititori de pe pagina noastra de Facebook.
Sursa: evz.ro
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
