Porumbul, cunoscut stiintific sub numele de Zea mays, este una dintre cele mai vechi si mai importante culturi din lume. Originar din America Centrala, porumbul a fost domesticit acum aproximativ 10.000 de ani de catre civilizatiile indigene din regiunea Mexicului de astazi. De-a lungul timpului, porumbul s-a raspandit in intreaga lume, devenind o cultura esentiala pentru alimentatia umana si animala, precum si pentru diverse aplicatii industriale.
Porumbul a fost hrana principala a oamenilor de rand, numiti mahiz, asa cum avea sa devina ulterior pentru romani. Indienii din America considerau porumbul un panaceu universal, apreciat in special pentru proprietatile sale diuretice, care il transformau intr-un remediu pentru bolile de rinichi: retentia urinara, colici nefritice, cistite, tulburari renale, calculi si guta.
Porumbul contine o varietate de substante nutritive, printre care saruri de potasiu si calciu, bioxid de siliciu, saponine, ulei volatil, ceara, alantoina, flavonoide, steroli, glicozid amar, un alcaloid, vitaminele A, B, C, E, K, PP, si minerale precum fosfor, magneziu, fier, calciu. Este bogat in proteine, amidon, glucide, celuloza si acizi, dar sarac in lizina si triptofan si in vitamina PP.
Utilizarea matasii de porumb
Matasea de porumb, acele filamente fine care inconjoara boabele, are utilizari semnificative in medicina traditionala. Aceasta este folosita pentru a prepara ceaiuri si infuzii (sunt recoltate simplu, prin taiere, si lasate la uscat pana isi pierd elasticitatea si produc un sunet la frecare, similar paielor uscate) care au efecte diuretice, contribuind la eliminarea excesului de apa din organism si la detoxifierea rinichilor si a vezicii urinare. De asemenea, matasea de porumb este cunoscuta pentru proprietatile sale antiinflamatoare si poate ajuta la ameliorarea infectiilor urinare si a inflamatiilor prostatei.
Utilizarea boabelor de porumb
Boabele de porumb sunt cele mai cunoscute si utilizate parti ale plantei. Ele sunt consumate in numeroase forme: fierte, coapte, prajite sau macinate in diverse produse alimentare. Porumbul este un ingredient de baza in multe culturi culinare, fiind folosit pentru a prepara tortilla, arepas, mamaliga si multe alte alimente. De asemenea, boabele de porumb sunt utilizate pentru producerea de sirop de porumb, amidon de porumb si diverse produse industriale.
Utilizarea cocenilor
Cocenii, partea lemnoasa a stiuletilor care ramane dupa indepartarea semintelor, se folosesc doar dupa ce au fost bine uscati. Acestia sunt lasati la uscat in locuri calde si bine aerisite timp de 3-4 saptamani, pana cand pierd intreaga apa si devin apti sa fie transformati intr-o cenusa cu calitati vindecatoare deosebite.
In agricultura, cocenii sunt adesea folositi ca furaj pentru animale datorita continutului lor de fibre. De asemenea, cocenii pot fi transformati in biomasa pentru producerea de energie sau pot fi folositi in productia de materiale biodegradabile si ambalaje ecologice.
Beneficiile uleiului de porumb
Uleiul de porumb este obtinut prin presarea boabelor de porumb si este cunoscut pentru proprietatile sale nutritive si benefice pentru sanatate. Acesta este bogat in acizi grasi nesaturati, vitamina E (cunoscuta si ca vitamina tineretiii, datorita capacitatii sale de a incetini procesul de imbatranire a organismului) si fitosteroli, care contribuie la reducerea nivelului de colesterol si la protejarea inimii. Uleiul de porumb este, de asemenea, folosit in cosmetica datorita proprietatilor sale emoliente si hidratante.
Uleiul de porumb este recomandat in dieta diabeticilor si a persoanelor cu diverse probleme digestive, fiind cunoscut pentru capacitatea sa de a stimula functia biliara si de a regla functia tiroidiana.
Actiune farmacologica:
-Matasea:
- Calmant in cistitele cronice si metrite.
- Puternic diuretic, recomandat in insuficienta cardiaca cu oligurie.
- Remineralizant important, util in guta si uricemie.
- Benefic in menopauza, avand efect antiinflamator si calmant.
- Ajuta la calmarea tusei si in artritism.
- Colagog si coleretic, favorizand eliminarea bilei.
- Saluretic, contribuind la eliminarea sarurilor.
- Hemostatic, favorizand coagularea sangelui.
- Hipoglicemiant si hranitor.
- Regleaza metabolismul tiroidian si este sudorific.
- Stimuleaza secretia laptelui (galactagog).
Faina:
- Antiinflamator si calmant.
- Coleretic si energizant.
- Nutritiv si vitaminizant.
- Favorizeaza refacerea tegumentelor lezate.
- Emolient si tonic.
- Are un efect sedativ usor si opreste hemoragiile.
Mamaliga:
Este benefica in tratarea racelilor si a pietrelor la fiere.
Malaiul:
Este un inlocuitor de incredere al produselor de panificatie, fiind numit de specialisti „prietenul intestinului subtire“.
Consumul frecvent al mamaligii amelioreaza afectiuni precum reumatismul, diabetul, menstruatiile dificile cu sangerari abundente, anexita, metroanexita, litiaza renala si hepatica, precum si hepatita.
Cenusa din stiuleti:
Are un efect calmant gastric si, in acelasi timp, elimina durerile abdominale.
Consumul mamaligii conform studiilor de nutritie si biochimie au aratat ca consumul frecvent amelioreaza si afectiuni cum ar fi reumatismul, diabetul, menstruatiile dificile cu sangerari abundente, anexita, metroanexita, litiaza renala si hepatica, dar si hepatita.
Cenusa din stiuleti: calmant gastric si totodata inlatura durerile abdominale.
Precautii si contraindicatii:
Atentie! Consumul excesiv de matase de porumb poate inhiba centrul nervos care coordoneaza activitatea inimii, insa in doze mici il poate stimula. Supradozarea poate provoca tromboflebita.
Atentie! Matasea de porumb nu trebuie folosita in litiaze cu saruri de calciu sau infectii renale acute. In timpul sarcinii si alaptarii, nu se recomanda cantitati mari de ulei de porumb.
Preparare si administrare:
-Pulbere de matase de porumb: Se obtine prin macinarea plantei uscate cu rasnita de cafea. Se administreaza jumatate de lingurita pana la o lingurita din aceasta pulbere, pe stomacul gol, de 4 ori pe zi, in cure de 3-4 saptamani. Are efect calmant gastric, antiinflamator pentru tubul digestiv, stimulent al secretiei de bila, reglator hormonal (mai ales pentru femei) si antihemoragic.
-Ceai de matase de porumb: Se pun 2 lingurite de matase maruntita la 250 ml apa clocotita. Se acopera pentru 10 minute, dupa care se strecoara. Se va lua cate o lingura la fiecare 2-3 ore.
-Infuzie de matase de porumb si coaja de stejar: Se lasa 2 lingurite de matase si 2 lingurite de praf de coaja de stejar in 250 ml apa timp de 8 ore. Este eficienta in cazul hemoragiilor.
-Infuzie de matase de porumb pentru constipatie: Se lasa 2 lingurite de matase maruntita in 250 ml apa peste noapte si se consuma dimineata in cazul constipatiei sau litiazei. Se poate lua cate 1 lingura din 3 in 3 ore pentru calmarea durerilor, in special la colici.
-Tinctura de matase de porumb: Se lasa 50 g de matase maruntita in 250 ml alcool alimentar de 70 de grade timp de 15 zile, agitand des, dupa care se strecoara. Ca diuretic, se administreaza 30 de picaturi o data diluate in putina apa, de 3-5 ori pe zi, in functie de afectiune. Se poate lua 1-5 ml de tinctura de 3 ori pe zi.
-Cenusa din coceni de porumb: Se poate lua intern o jumatate de lingurita o data sau se poate fierbe si se poate consuma apa rezultata dupa strecurare. Se poate face si mai concentrata pentru spalarea pe capului.
-Ulei din germeni de porumb: Cate o lingura dimineata si seara pentru cei cu colesterolul ridicat sau alte afectiuni similare. Poate fi utilizat si la mentinerea elasticitatii vaselor de sange. Se administreaza 2 lingurite pe zi in cure de lunga durata (minimum 4 luni).
-Aplicare externa: Mamaliga poate fi aplicata pe locurile dureroase sau pe piele pentru tratarea tumorilor. Faina de porumb fina se poate folosi pentru oparituri sau iritatii diferite.
-Fum de faina de malai: Alunga durerile de cap si tusea.
-Spalaturi pentru hemoroizi: Se foloseste fiertura de coceni si coaja de stejar pentru spalaturi, fiind foarte eficienta.
-In cosmetica: Se utilizeaza atat faina cat si uleiul pentru diferite tratamente cosmetice.
-Preparare mamaliga: Se fierbe faina de porumb in apa clocotita pana devine consistenta, amestecand continuu. Se poate lasa sa se raceasca.
-Cenusa de coceni: Se prepara din coceni arsi, care se administreaza intern sau se utilizeaza extern ca antiseptic si antiparazitar.
Vezi AICI articolul: Mămăliga ca medicament: Un aliment tradițional cu proprietăți terapeutice
Vezi si: Boli care apar adesea la cultura de porumb. Cum le putem combate
Vezi si: Intrebuintari mai putin cunoscute ale amidonului de porumb
Sursa: Plante medicinale importante in tratamentele naturiste, Eugen Giurgiu si Octavian Giurgiu
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
