Traim vremuri intense si sa recunoastem interesante, dar parca timpul se comprima din ce in ce mai tare. Am renuntat la multe in ultimii ani, iar aici includem si obiceiurile alimentare sanatoase.
Mancam pe fuga, pe birou, pe laptop, pe unde apucam. Comportamentul este nociv pentru organism. Culmea este ca stim asta, dar nu renuntam. Mai mult, il propagam si in programul de dupa serviciu, iar primul exemplu care ne vine in minte este insistenta cu care consumam mezeluri, in ciuda tuturor avertismentelor care, atentie, doar recomanda cumpatarea si nu interzic consumul. Romanii raman mari amatori de salam, muschiulet, crenvursti si multe alte preparate similare.
Vom face un experiment, citind etichetele acestor produse la raft. Apoi vom veni cu alternativa sanatoasa. Oricine poate pregati in propria bucatarie un fel de mezel dupa o reteta traditionala, iar gastronomia romaneasca, slava Domnului, are cu ce se lauda.
Mergeti in cateva magazine si cititi etichetele de pe doua feluri de mezeluri care va plac cel mai mult. In toate excursiile la raft veti da peste amidon alimentar, polifosfati, glutamat de sodiu, agent de ingrosare ori nitrit de sodiu. „Ce sunt toate acestea?” va veti intreba, iar apoi va veti gandi ca nu aveti incotro si veti lua produsele.
Ei bine, va spunem cum se fac in casa salamul si sunca rezistente, iar asta fara pic de ajutor de la stabilizatori, nitriti, ori polifosfati. Culmea, sunt retete de cateva sute de ani, la fel de usor de preparat in bucatarie.
Satul Poiana Negri, 20 de kilometri mai sus de Vatra Dornei. Invatam cele mai vechi retete de mezeluri. In timpul lectiei soba nu poate sa stea goala asa ca aflam informatiile in mirosul cald de vitel jintuit.
Palaghia Rosus, gospodina: „Jintuitul e primul zer scos de la cas. Adica se face branza, se pune se stoace si iese primul zer. Il strangem pentru friptura.”
Sunca, salam de casa, pastrama, muschi de porc umplut, toate se fac din carnea cruda de porc, ori de vita. O tineti in apa cu sare din abundenta timp de o saptamina. In timpul acesta, vanturati apa zilnic. Urmatorul pas:
Palaghia Rosus, gospodina: „Il afumam putin mai bine si la fum rece se chema la noi, sa nu fie caldura, cat mai putin fum, sa stea cat mai mult. Poate sa stea o luna de zile, se usuca incet.”
Reporter: „Tine cat?”
Palaghia Rosus, gospodina: „Tine cat vrei. Salam uscat, l-am facut asta toamna, nu e tinut nicaieri la frigider, ci in aer, in curent.”
Ceva mai mutle atentie necesita mistretul. Exemplarele cresc greu si in salbaticie si in captivitate:
Palaghia Rosus, gospodina: „Masculul o crescut mai bine, dar scroafele cresc greu, nu mai vorbesc de pui si sunt sensibili. E un gust!”
In patru ani creste mistreul cat sa fie bun de pastrama.
Gospodina: „Il tinem doua saptamini la saramura apoi il afumam la temperatura sa iasa pastrama.”
Aceste metode vechi de preparare inlocuiesc toti adivitii care atarna greu in cele mai multe mezeluri. Si de ce sa le cautam atata vreme cat toate magazinele ne oferta zeci de feluri de produse preparate din carne? Mezelurile contin aditivi, cum ar fi nitrati si nitriti de sodiu si potasiu, fosfati si polifosfati. Nu sunt recomandati copiilor .
Prof. dr. Coriolan Ulmeanu, sef sectie toxicologie pediatrica: „In forate multe preparate de tip mezeluri se adauga o alta varianta, nitrati, ca sa mentina colorabilitatea frumoasa si care produc intoxicatii de acelasi tip. Presupune transformarea hemoglobinei din sangele lor in met-hemoglobina. Aceasta met-hemoglobina nu mai leaga oxigenul.”
La cantitati mari, pot aparea semne de insuficienta respiratorie. Frecventa respiratiilor devine extrem de rapida.
Fosfatii de asemenea intereseaza copiii, pentru ca impiedica fixarea calciului in oase. In mezeluri gasim si glutamat de sodiu, care stimuleaza pofta si va face sa mancati incontinuu, iar amidonul alimentar interzice utilizarea proteinei din carne de catre organismul uman.
In mezelurile produse industrial au loc aproximativ 20 de ingrediente. Doar unul este, de fapt, carne. Multi aditivi nu se elimina prin procesele metabolice pe care le cunoaste organismul uman.
Dr. Cristina Balanescu, nutritionist: „Toate acestea sunt daunatoare prin acumulare, se depoziteaza. Ele raman in organismul nostru, se acumuleaza in diverse zone, in diverse organe, prin acumulare repetata creeaza depozite care devin extrem de nocive. Cuvantul moderatie inseamna diferit pentru oameni. Mmoderatia nu inseama am luat luni salam din asta, miercuri sunca ,vineri nu stiu ce carnacior. Intr-o saptamina inseamna de trei ori produs nociv. Moderatia inseamna o data pe saptamana.”
Iar daca sunteti alergici, indiferent de tipul alergiei, moderatie inseamna si mai putin de o portie pe saptamana.
In alergie se declanseaza un sir de reactii ale caror ultime substante se numesc histamine. Este vorba de pro-inflamatori extrem de putenici, apoi apare criza alegica.
Prof. dr. Ioan-Bradu Iamandescu, medic primar alegolog: „E-urile actioneaza la acest ultim lant de reactii si practic elibereaza si ei histamina si mediatorii reactiei alegice.”
Sursa: stirileprotv.ro
Daca acest articol v-a fost util, alaturati-va, cu un Like, comunitatii de cititori de pe pagina noastra de Facebook.
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
