Consumata cu moderatie, branza este o sursa valoroasa de nutrienti de care organismul are nevoie pentru a functiona normal.
Din punct de vedere chimic, branzeturile se obtin din coagularea laptelui cu cheag. In general, branzeturile trebuie diferentiate in cazeinice si necazeinice, cazeina fiind proteina din lapte care, din cauza masei moleculare deosebit de mare, se digera foarte greu. In piete, dar si in supermarketuri oferta de branzeturi este variata, ceea ce ne ingreuneaza alegerea. Si asta cu atat mai mult cu cat in urma cu o luna reprezentantii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului afirmau ca jumatate din branzeturile de pe piata sunt falsificate.
„Falsificarea branzeturilor consta, cel mai frecvent, in inlocuirea partiala a proteinelor laptelui (cazeina) cu proteine de origine animala, precum: praf de albus de ou, plasma sangvina, hidrolizate de gelatina. O alta modalitate de falsificare a branzeturilor este adaosul de proteine vegetale, ieftine, provenite din mazare, cereale si, indeosebi, din soia”, explica prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti.
Branzeturile grase trebuie consumate de cel mult trei ori pe saptamana, maximum 50 g. Aceasta deoarece contin peste 45% grasimi raportate la substanta uscata, potrivit specialistului.
Pentru a preveni o serie de boli digestive grave, este important sa nu combinam branzeturile cu proteine de origine animala. In combinatie cu sucul gastric din stomac, cazeina creeaza un invelis pe bucatelele de carne si ele nu se mai digera.
Ideal ar fi sa consumam branza, indiferent de tipul ei, intre mese sau dupa.
Cascaval
Face parte din categoria branzeturilor cazeinice cu maturare lunga. Deoarece este hipercaloric (100 g contin 450 calorii), cascavalul trebuie consumat cu moderatie. Iar in ceea ce priveste cascavalul pane, semipreparat, profesorul Mencinicopschi, ne recomanda sa-l evitam, deoarece este o bomba calorica (100 g contin peste 600), indigest si prin prajire fomeaza acrilamida, o substanta cu potential neurotoxic si cancerigena.
Telemea (branza de tip feta maturata in saramura)
Acest tip de branza trebuie evitat de persoanele care sufera de boli circulatorii, de exemplu hipertensiune. Chiar si atunci cand este consumata de persoanele sanatoase, medicii recomanda desararea ei, acest proces fiind, de altfel, esential si in depistarea falsului. „Daca telemeaua se inmoaie dupa numai cateva minute de tinut in apa, inseamna ca este falsificata. Asa pot fi depistati cei care vand chipurile telemea de oaie, insa ea are in compozitie si lapte de vaca. Telemeaua de oaie autentica trebuie sa aiba culoarea alba ca portelanul”, spune profesorul Mencinicopschi. 100 g de telemea contin circa 260 de calorii.
Braza cu mucegai
Exista doua tipuri de astfel de branzeturi: cu mucegai de culoare alba (Brie, Camembert) si cu mucegai verde-albastrui care este distribuit si in interior (Roquefort, Bleu). „Nu putem verifica autenticitatea lor, deoarece cele mai multe branzeturi de acest tip nu sunt de la noi. Este foarte important insa sa aiba un grad optim de maturare, deoarece, daca sunt supramaturate, de exemplu cum se intampla cu Camembertul, au un miros puternic de amoniac”, explica dr. Menci. Din pacate, aceste branzeturi contin multe grasimi (intre 30% si 50 %) si sare (100 de grame contin circa 2 g de sare).
Branza topita
Nutritionistii ne recomanda sa evitam, pe cat posibil, acest tip de branza, deoarece se obtine din resturile ramase din procesarea altor branzeturi si prin adaugarea de saruri de topire (polifosfati, citrati). Acest tip de branza trebuie evitat indeosebi de persoanele suferinde de osteoporoza. „In branza, în general, se gaseste un exces de fosfor care impiedica fixarea calciului in oase. Aportul de fosfati impiedica si mai mult fixarea acestui mineral”, spune profesorul Mencinicopschi.
Branza de capra
Potrivit profesorului Mencinicopschi, este mai usor de digerat, decat branza de oaie sau de vaca, deoarece globulii de grasime din compozitia sa sunt de dimensiuni mai mici. In rest, branza de capra are o compozitie asemanatoare cu celelate tipuri de branza. S-a observat ca persoanele care au intoleranta la laptele si branza de vaca tolereaza bine branza de capra, desi nu este o regula. Branza de vaci. Contine cazeina, zer, aminoacizi esentiali (de exemplu, cisteina care previne imbatranirea precoce).
Branza slaba de vaca poate fi inclusa in regimurile de slabire, deoarece 100 g contin 80 de calorii. In ceea ce priveste branza grasa de vaca, aceasta trebuie consumata cu moderatie, deoarece 100 g contin 285 de calorii.
Mascarpone
Un tip de branza cremoasa si foarte grasa, ceea ce o recomanda sa fie consumata cu moderatie.
Mozzarela
Potrivit profesorului Mencinicopschi, mozzarela autentica se obtine numai din lapte de bivolita. Prin urmare, inainte de a cumpara acest tip de branza, citeste eticheta. Ea trebuie consumata cu moderatie, deoarece este grasa si contine multe calorii.
Urda
In prezent, urda este considerata cel mai sanatos tip de branza, deoarece nu contine cazeina si are foarte putine grasimi (numai 8%). Urda se obtine din zer, bogat in proteine serice usor de digerat. Deoarece este necacioasa, se recomanda sa se amestece cu putin iaurt si marar. „Urda se recomanda bolnavilor cu ficatul, deoarece contine aminoacizi care protejeaza ficatul si-l ajuta sa se regenereze. De asemenea, are in compozitia ei aminoacizi care scad masa grasa si o cresc pe cea musculara. Prin urmare, este ideala in curele de slabire”, explica profesorul Mencinicopschi. Se recomanda de 4-5 ori pe saptamana.
Daca v-a placut acest articol, alaturati-va, cu un Like, comunitatii de cititori de pe pagina noastra de Facebook.
Sursa: adevarul.ro
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
