Încă de mici, auzim adesea cât e de rău să fim furioși sau să ne arătăm agresivitate. Într-o lume în care toată lumea tinde să aibă doar emoții plăcute, să fii furios este ceva cu adevărat interzis. Și nu doar că ascundem de alții aceste emoții, dar de multe ori le ascundem și față de noi înșine.
Potrivit lui Jerry Deffenbacher (psiholog specializat în managementul furiei), unii oameni se enervează mai ușor și mai intens decât o face omul obișnuit. Mai sunt și cei care nu-și arată furia în moduri spectaculoase, dar sunt iritabili și morocănoși. Oamenii care se înfurie ușor nu înjură întotdeauna și aruncă lucruri; uneori se retrag social, stau îmbufnați sau se îmbolnăvesc fizic.
Oamenii care se înfurie ușor au, în general, ceea ce unii psihologi numesc o toleranță scăzută la frustrare. Ei nu pot gestiona lucrurile cu calm și sunt deosebit de înfuriați dacă situația pare cumva nedreaptă: de exemplu, când sunt corectați pentru o greșeală minoră. Furia are două funcții: să ne pregătească pentru confruntare sau pentru a intimida adversarul (făcând lupta inutilă). Deși poate fi consumatoare și ne poate trimite în sfera unor comportamente antisociale, furia ne ajută să ne protejăm integritatea fizică și morală. Furia nu este o boală sau o problemă de conduită, ea este un sentiment care identifică neputința, nedreptatea sau abuzul, cerând imperios o reacție care să ne elibereze de potențialul pericol sau agresor.
Ca și în cazul altor emoții, este însoțită de modificări fiziologice și biologice; când te enervezi, ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc, la fel ca și nivelurile de hormoni energetici, adrenalină și noradrenalina. Uneori, ajungem să ne conștientizăm emoțiile de-abia atunci când începem să le simțim și fizic, să somatizăm.
„Emoțiile noastre primare pot fi mesagerii de care avem nevoie ca să ne învețe lucruri despre noi înșine și să ne ofere perspective în direcții importante de viață.“ — dr. Susan David, în cartea Agilitatea emoțională.
De ce ne înfuriem? Ne dorim să obținem ce ne propunem, să fim tratați cu respect, să dobândim sau să păstrăm anumite bunuri, să ne protejăm timpul și spațiul personal și uneori acestea nu se întâmplă așa cum planificăm sau sperăm. Furia se naște din astfel de frustrări, iar viața vine deseori cu evenimente frustrante. Sursa furiei trebuie identificată și exprimată într-o manieră constructivă, deoarece ne protejează de ceea ce ne lezează. Atunci când cunoaștem aceste aspecte putem să funcționăm în siguranță, echilibrat și asumat, putem avea mai multă încredere în noi și în relațiile pe care le avem cu ceilalți.
Dr. Janet Woititz spune în cartea sa „Intimitate zbuciumată”: „Copiii care provin din familii disfuncționale își închipuie că, într-o relație ideală, nu există conflicte și nici mânie. Mânia este pentru ei o emoție foarte complicată și în mare măsură neînțeleasă. Vorbind din perspectiva trecutului personal, mânia lor a trebuit reprimată.
Mulți dintre cei aflați în astfel de situații își întorc furia împotriva propriei persoane și, de vreme ce nu le-ar face niciodată vreun rău altora, ajung să aibă gânduri sinucigașe. Depresia cronică este tipică pentru cei care au crescut într-un decor disfuncțional.„
Furia poate semnaliza alte emoții pe care le experimentăm și de care nu suntem conștienți. Furia mobilizează și ne determină să facem lucruri, să reacționăm, să ne revoltăm.
Furia este adesea privită ca fiind negativă; am fost învățați că este bine să ne exprimăm anxietatea, tristețea sau alte emoții, dar nu să ne exprimăm furia. Drept urmare, nu învățăm cum să o gestionăm sau să o canalizăm în mod constructiv. Cercetările au descoperit că mediul familial joacă un rol important.
„Să lăsăm totul să treacă?”
Psihologii spun acum că acesta este un mit periculos. Unii oameni folosesc această teorie ca o scuză pentru a-i răni pe alții. Cercetările au descoperit că „a lăsa să treacă ” de fapt escaladează furia și agresivitatea și nu ajută cu nimic (nici pe tine, nici pe persoana pe care ești supărat) să rezolvi situația. Cel mai bine este să aflați ce anume vă declanșează furia și apoi să dezvoltați strategii pentru a împiedica acești factori declanșatori să vă copleșească.
Deseori, atunci când simțim frică, lipsă de speranță, dezamăgire sau când credem că se profită de noi putem manifesta furie.
Există patru moduri în care ne exprimăm furia:
⚡️agresiv
⚡️pasiv-agresiv
⚡️supresiv
⚡️asertiv
Există furie sănătoasă și furie nesănătoasă:
Este important să facem diferența, deoarece vom putea înțelege mai bine dacă furia noastră este o emoție bună sau dacă am putea să căutăm modalități de a înțelege și gestiona furia care este nesănătoasă pentru noi înșine și în relație cu ceilalți.
-
Furia sănătoasă.
Este trăită ca o emoție vibrantă, axată pe rezolvarea unei probleme sau pe comunicarea unei nedreptăți. Sentimentul este adesea de scurtă durată și se dizolvă odată ce se lucrează la o rezoluție. Furia sănătoasă este comunicată clar și eficient, fără a rămâne prinși în ea mult timp după eveniment. Poate cel mai clar indicator că furia este sănătoasă este dacă ne permite să ne simțim bine cu noi și cu cealaltă persoană, odată exprimată.
-
Furia nesănătoasă.
Generează gânduri și dorința de a răni pe altul, de a-l face să simtă ceea ce simți tu sau și mai rău. Sentimentele de furie pot fi atât de puternice încât poți simți frica de a pierde controlul. Această furie poate fi înspăimântătoare pentru că riscăm să pierdem mult mai mult decât controlul. Cu siguranță că furia este dăunătoare dacă îi afectează pe ceilalți (emoțional sau fizic) și, de asemenea, dacă are efecte negative asupra nostră.
Instrumentele simple de relaxare, cum ar fi respirația profundă și imaginile relaxante, pot ajuta la calmarea furiei.
Câțiva pași simpli pe care îi puteți încerca:
- Respiră adânc, din diafragmă; respirația din piept nu te va relaxa.
- Imaginează-ți respirația ieșind din „intestine”.
- Repetă încet un cuvânt sau o expresie calmă, cum ar fi „relaxează-te”, „ia-o mai ușor”. Repetă-ți-o în timp ce respiri profund.
- Utilizați imagini; vizualizați o experiență relaxantă, fie din memorie, fie din imaginație.
- Exercițiile lente, precum cele de yoga, vă pot relaxa mușchii și vă pot face să vă simțiți mult mai calm.
Practicați aceste tehnici zilnic și folosiți-le automat atunci când vă aflați într-o situație tensionată, în care vă simțiți copleșiți de furie.
Restructurarea cognitivă presupune ca atunci când suntem furioși să devenim conștienți de latura noastră exigentă și să traducem așteptările în dorințe. A spune „aș dori” este mai sănătos decât a spune „trebuie să am”. Când nu reușim să obținem ceea ce dorim, vom experimenta reacțiile normale – frustrare, dezamăgire, rănire – dar nu furie. Unii oameni folosesc această furie ca o modalitate de a evita să se simtă răniți, dar asta nu înseamnă că durerea dispare.
Dr. Gabor Maté ne spune că ”sistemul nervos, cu cel hormonal si cel imunitar sunt strâns legate. Ele comunică în permanență, sunt interconectate. Rolul furiei sănătoase este exact același cu cel al sistemului imunitar: să protejeze granițele, să țină la distanță ce e toxic și nedorit și să lase să pătrundă ce e bun și hrănitor. Cand îți înăbuși furia sănătoasă, înăbuși și sistemul imunitar.”
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
