Pe vremuri, pastarnacul (Pastinaca sativa) era considerat un aliment de baza, fiind o leguma foarte nutritiv, insa, in prezent, nu i se mai acorda atentia cuvenita. Romanii il consuma pentru aroma sa dulceaga in diferite preparate, dar nu stiu si ce beneficii are pentru sanatate.
In scop terapeutic, se folosesc partile aeriene ale plantei, radacina si fructele.
In urma mai multor studii de specialitate, a reiesit ca aceasta radacinoasa este bogata in vitaminele din grupul B, provitamina A, vitamina C, saruri minerale (calciu, iod, fier, fosfor, magneziu, potasiu, hidrati de carbon), substante azotice, proteine, pectine, celuloza, flavonoide, fibre alimentare. Totodata, se pare ca dupa continutul de zaharuri, pastarnacul ocupa unul din primele locuri printre radacinoase.
In plus, atat radacina, cat si frunzele de pastarnac sunt bogate in vitaminele B1, B2, C, PP, niacin, tocoferol, tiamina, riboflavina, piridoxina, acid ascorbic si rutina, lipide, substante organice si un continut mare de ulei volatil specific plantei.
Specialistii din domeniul sanatatii spun ca doar 100 g pastarnac contine 30% din doza zilnica de vitamina C si K, 75 Kcal, 18 g carbohidrati si 3 g proteine.
Ce indicatii si efecte terapeutice are pastarnacul:
Pastarnacul are efect diuretic, antixidant, antireumatismal si emenagog (reglementeaza fluxul menstrual).
Aceasta leguma se poate folosi in ciorbe, supe sau transformata in salata si suc. De exemplu, supa pe baza de pastarnac este indicata pentru proprietatile sale diuretice.
Totodata, pastarnacul este tonic pentru inima si plamani. Consumul zilnic al unui pahar cu pastarnacul are efect uimotor asupra bronhiilor, reducand efectele emfizemului pulmonar si mai ales hraneste creierul cu minerale (potasiu, fosfor, clor, sulf si siliciu).
Sucul din radacina de pastarnac are si el urmatoarele efecte: regleaza digestia, este expectorant, diuretic, analgezic, tonifiant, calmeaza durerile stomacale (colici renale si hepatice) si mai are si efect afrodisiac. Iata cum se prepara sucul:
- sucul se obtine din radacina proaspata de pastarnac, trecut prin storcatorul de fructe (se pot pune si cateva frunze) si se administreaza cate 1-2 lingurite de suc cu miere de albine, de 5-6 ori pe zi, in cure de 2-3 luni urmate de o pauza. Vezi si: Sucul din morcovi, telina, pastarnac si spanac. Combninatia plina de potasiu
E bine de stiut si faptul ca proprietatile curative ale pastarnacului sunt recunoscute si in medicina alopata. Din radacinile de pastarnac se prepara pastinatin (acesta are actiune spasmolitica, fiind folosit in tratarea anginei pectorale, a nevrozelor cardiace, a afectiunilor tractului gastrointestinal si ale cailor biliare) si beroxan (acesta este recomandat in cazul unor boli de piele precum vitiligo).
Iata si alte beneficii mai putin stiute:
-Datorita continutului mare de vitamina C si a uleiului esential, pastarnacul poate ajuta la distrugerea virusurilor racelilor.
-Se poate folosi in cazurile de epuizare fizica si datorita potasiului si celorlalte elemente este util in afectiunile cardiace.
-Fiind o buna sursa fibra, consumul de pastarnac contribuie la eliminarea constipatiei. In plus, continutul bogat in fibre il face util si pentru cei care doresc sa slabeasca sau sa scada colesterolul.
-Este util in combaterea calculilor renali si biliari.
-Regleaza digestia si poate mari apetitul.
-Adjuvant in cancer. Pastarnacul este o importanta sursa de antioxidanti, cu rol in prevenirea cancerului. Aceasta leguma contine apigenina/poliacetilene, niste molecule care ajuta la reducerea riscului de cancer. In plus, si prezenta manganului joaca un rol important in neutralizarea radicalilor liberi.
In concluzie, pastarnacul se poate folosi in cazul urmatoarelor afectiuni: afectiuni ale sangelui, afectiuni cardiace, angina pectorala, colesterol, afectiunile creierului, afectiuni renale, digestie dificila, drenarea ficatului si a rinichilor, depurativ al sangelui, dereglari metabolice, afectiunile tractului intestinal, colici renale si hepatice, constipatie, cancer, ciclu menstrual neregulat, infectii respiratorii, intarirea sistemului imunitar, convalescenta, emfizem pulmonar, raceala, gripa, hidropizie, impotenta, astenie, anemie, apetit scazut la copii, nevroze, obezitate, reumatism, vitiligo.
Vezi si: Remedii naturale pentru afectiunile aparatului respirator
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
