Experiment: cat plastic inghitim la propriu in fiecare saptamana din viata noastra

Bucatile microscopice de plastic se stabilesc cel mai probabil in toate organele majore de filtrare din corp, sugereaza un nou studiu in laborator.

Cercetatorii au gasit dovezi ale contaminarii cu plastic in probele de tesut prelevate din plamani, ficat, splina si rinichi ale cadavrelor umane donate.

„Am detectat aceste substante chimice din plastic in fiecare organ pe care l-am investigat”, a declarat cercetatorul principal Rolf Halden, directorul Centrului de Biodesign al Universitatii din Arizona pentru ingineria sanatatii mediului, informeaza webmd.com.

Exista de multa vreme ingrijorarea ca substantele chimice din plastic ar putea avea o multitudine de efecte asupra sanatatii, de la diabet si obezitate la disfunctii sexuale si infertilitate.

Dar prezenta acestor particule microscopice in organele majore creste, de asemenea, potentialul ca acestea sa poata actiona ca iritanti cancerigeni la fel ca azbestul, a explicat Halden.

„Nu intotdeauna chimia ne dauneaza neaparat. Uneori este forma si prezenta particulelor straine in corpul nostru”, a spus Halden. „Stim ca inhalarea azbestului duce la inflamatie, care poate fi urmata de cancer”.

Cercetarile arata ca, in medie, orice om ingereaza cam 5 grame de plastic saptamanal, adica echivalentul unui card de credit

Cercetarile anterioare au aratat ca, in medie, oamenii ingereaza aproximativ 5 grame de plastic in fiecare saptamana, echivalentul unui card de credit, a declarat Dianna Cohen, CEO al Coalitiei non-profit pentru poluarea cu plastic.

„Este incurajator sa vezi numeroase cercetari de calitate efectuate pe oameni pentru a evalua efectele nocive cumulative ale acestor microplastice”, a spus Cohen despre noul studiu. „Pe de alta parte, este total deprimant sa vedem in realitate despre ce ne avertizeaza cercetatorii stiintifici din domeniul nostru de atat de mult timp in ceea ce priveste consumul de plastic.”

Pentru acest studiu, Halden si colegii sai au analizat 47 de probe de tesut furnizate de Centrul de Cercetare ASU Banner Neurodegenerative Disease, care a construit o banca de creier si corp de la donatori ca parte a cercetarii sale in conditii precum boala Alzheimer.

Cercetatorii au cautat in mod specific prezenta unor particule atat de mici incat sa poata fi transferate din sistemul digestiv in fluxul sanguin, unde ar „circula odata cu fluxul sanguin si unde se pot agata de organe de filtrare precum plamanii, rinichii sau ficatul„, a explicat Halden.

Echipa a dezvoltat o procedura pentru extragerea microplasticelor din probele de tesut, apoi le-a analizat folosind o tehnica numita spectrometrie.

Microplasticele sunt fragmente de plastic cu diametrul mai mic de 5 milimetri abia vizibile pentru ochiul uman. Cercetatorii au cautat, de asemenea, particule nanoplastice, cu un diametru de 1 micron sau 0,001 mm. Un par uman are un diametru de aproximativ 50 microni.

Echipa de cercetare si-a folosit munca pentru a crea un calculator online care ii va ajuta pe alti oameni de stiinta sa transforme informatii despre numarul de particule din plastic in unitati standard de masa si suprafata, ceea ce va ajuta la evaluarea cantitatii de plastic care a invadat anumite organe umane.

Calculatorul va „crea un atlas de poluare umana”, a spus Halden. „Vrem sa cream o harta a expunerii pentru corpul uman”.

Ingerarea plasticului nu poate fi evitata complet, deoarece este foarte mult plastic in mediul inconjurator

Oamenii care doresc sa evite ingerarea de plastic nu au cum sa o faca, avand in vedere tot plasticul existent in mediul inconjurator care se transforma in mod constant in particule microscopice, au spus Halden si Cohen.

„Este imposibil sa ne protejam complet de ingestia de plastic”, a spus Cohen. „Microplasticele au fost masurate in apa de la robinet si apa imbuteliata si in aerul pe care il respiram”.

Alimentele contin si particule microplastice. Chiar saptamana trecuta, cercetatorii de la Universitatea Exeter din Anglia si de la Universitatea Queensland din Australia au gasit plastic in probele a cinci fructe de mare diferite – stridii, creveti, calmar, crabi si sardine, potrivit unui raport publicat in 12 august in jurnal Stiinta si tehnologia mediului.

„Dar va puteti reduce cu siguranta expunerea folosind pur si simplu recipientele reutilizabile in loc de cele de unica folosinta”, a continuat Cohen. Aceasta include cumpararea cat mai multor alimente neambalate si utilizarea sticlelor de apa si a veselei din ceramica, metale sau alte surse non-plastice.