Pandemia a adus foarte multe dezbateri pe tema existentei coronavirusului. In toata lumea exista intrebarea daca acest nou virus exista cu adevarat, mai ales in conditiile in care tot mai multe teorii conspirationiste isi fac loc. Marturisirile unei asistente din Neamt explica cum a contactat virusul de la pacienti si l-a dus apoi acasa la sotul ei, care a avut mult de suferit din cauza bolii.
Dupa ce a ingrijit pacienti bolnavi de Covid-19, asistenta s-a infectat si ea si fara sa stie, a dus acasa la sot si copil virusul.
”In momentul in care mi s-au recoltat probe pentru test, eu nu aveam simptome, abia dupa 3-4 zile au aparut simptomele – tuse, febra, greata. Intre timp aflasem ca sunt pozitiva. Am stat internată 3 saptamani. Doua, trei zile au fost grele, cu tratamentul cu Kaletra, care este destul de agresiv, eu asa l-am simtit.
Baiatul meu, care are 13 ani, a fost asimptomatoic si nu a avut nici reactii adverse la tratament, el a fost un copil normal de la inceput pana la sfarsit, fara niciun semn. Toti 3 am fost spitalizati, eu cu o saptamana inaintea lor.
Aveam momente cand nu mai puteam sa vorbesc din cauza tusei. Si am avut o forma medie. Copilul a avut o forma usoara, iar sotul tot forma medie, dar si cu probleme digestive, pe care eu nu le-am avut. Insa sunt persoane care, in afara de starea de rau generala, au ameteli, lesin, dispnee.
Noi am aflat de abia dupa o saptamana ca avem pacienti pozitivi in sectie, confirmati, mai mult ca sigur de la ei am luat si, treptat, cand s-a facut ancheta epidemiologica s-au descoperit mai multe cazuri. Primul pacient confirmat, care a fost internat la noi avea ciroza, a fost transferat la contagioase, apoi la Iasi si a decedat.
Dar am avut o colega care, ca si mine, avea si sotul si copilul infectati, sotul a ajuns in ATI direct, desi nu avea alte boli. Intai s-a internat sotia, el a ramas cu baiatul acasa, nu s-a mai alimentat si din cauza dificultatii de a respira, a ajuns in ATI. Dar a stat vreo 5 zile in ATI, pe urma la contagioase si s-a negativat inaintea sotiei si a copilului. Celor care nu cred in epidemie le spun ca exista coronavirusul, pentru ca am simtit pe propria mea piele, avand totusi o forma medie a bolii”, a declarat aceasta pentru mesagerulneamt.ro.
Alte marturii ale celor care au avut boala
„Am fost socat cand a venit testul pozitiv. Nu ma simteam bine, faceam febra, nu aveam pofta de mancare, aveam intoleranta digestiva. Apoi o tuse discreta si oboseala. In timpul bolii am avut temperaturi de peste 37 si peste 38 grade, timp de mai multe zile.
Nu stiu de unde am contractat aceasta boala, nu am fost plecat in strainatate si nu cunosc vreo persoana cu simptomatologia acestei boli cu care sa fi intrat in contact inainte de declansarea bolii.
Eu am transmis la DSP Constanta o lista cu toti contactii, care ulterior testarii s-au dovedit a fi negativi. Am stat ore la telefon cu cei de la DSP.
Am fost declarat vindecat, dupa doua saptamani in spital. Sfatul meu pentru ceilalti este sa stea in casa, sa se spele foarte des pe maini si sa se dezinfecteze, sa evite zonele aglomerate si persoanele care prezinta simptomatologia specifica acestei boli.”, explica un asistent medical din Constanta in varsta de 52 de ani, scrie recorder.ro.
„Intr-o dimineata, cand ma pregateam sa ies din casa, mi s-a facut negru in fata ochilor si m-am pus jos. Am lesinat si sotia mea a sunat la 112. Cu o seara inainte, avusesem o usoara febra. Apoi am ajuns la spitalul din Piatra Neamt cu ambulanta. Initial nu am fost suspect, dar totusi am fost pus in izolare, pentru ca am participat la un concurs de dans sportiv in Piatra Neamt. Copilul meu doar a cantat imnul acolo, a fost o perioada foarte scurta cat am stat acolo. Deci nu stiu daca de acolo am luat.
E a 10-a zi de stat in spital, sunt la Infectioase la Iasi acum. Febra nu e mare, nu sare de 38.5, dar e sacaitoare. Nu se opreste. Am o tuse seaca. In rest, sunt bine. Imi dau o combinatie de antivirale, doua pastile, si antitermice pentru febra.
Nu mai am alte afectiuni. Asta e un lucru bun, ca situatia e mai grava cand ai mai multe afectiuni, mi-au spus medicii. In fiecare zi ma consulta, imi iau tensiunea, imi masoara gradul de oxigen din sange sa vada daca plamanii imi functioneaza corect.
Nu ma gandeam ca as putea ajunge vreodata in situatia asta. In Piatra Neamt erau doar doua cazuri. Am zis ca oricum n-are cum sa ajunga la mine. Din 80.000 de oameni cat are orasul, chiar eu sa fiu? Si uite ca s-a intamplat. Deci ce le spun celorlalti este sa nu se gandeasca niciodata ca nu li se poate intampla lor, ca nu pot fi ei infectati. Nu ai de unde stii de unde poti lua, e extrem de contagios acest virus.
Familia mea a fost testata, dar testele lor nu au mai ajuns. Au trecut deja 16 zile, cei de la DSP au zis ca daca nu a aparut niciun simptom pana acum, pot iesi din izolare.
Esti inchis, in izolare, departe de familie. Este ok ca este asa, numai ca, va dati seama, fiind singur, mai cazi psihic, te mai gandesti la tot felul de chestii. Pe 27 martie a fost ziua mea. Am fost singur, tot aici, in izolare.”, explica un inginer constructor de 34 de ani din Neamt.
Marturia unui medic primar de la un spital din Neamt
„A inceput cu o vaga jena in gat, o usoara crestere a temperaturii, un 37.5. Si frisoane. Ca apoi sa apara si rinoree, care am inteles ca nu este specific, dar ma rog. Nu am niciun fel de tuse, nici seaca, nici productiva. Acum nu ma simt bine, am simptome de gripa. Deocamdata, sunt acasa.
Eu mi-am externat pacientii de mult. Ultima data am operat acum doua saptamani. Dar un coleg, care intre timp a fost depistat pozitiv, a vazut o arsura in Urgenta acum doua vineri. Acel pacient cu arsuri la picioare a fost gasit pozitiv, a fost trimis la Bucuresti, la Spitalul de Arsi. Colegul meu a luat de la acest pacient si eu de la colegul meu, asta e banuiala mea. Fiind in acelasi cabinet, chiar daca nu ne-am intersectat in timpul cand a consultat pacientul, a pus mana pe aceeasi clanta. L-a consultat fara echipament, ca nu aveam. Normal ar fi fost, atunci cand a devenit stare de urgenta, ca noi medicii sa primim echipamente, sa nu ne infectam.
Am sunat la spital la inceputul saptamanii trecute, asa era protocolul, sa anuntam daca avem simptome. Apoi n-am mai fost la serviciu si am incercat sa ma testez. Marti am fost la spital, am stat la coada cu inca o suta de colegi, nu s-a putut, s-au terminat testele pana mi-a venit randul, la 11.30. Unii colegi stateau de la 7 dimineata. Joi am stat in fata DSP Suceava pe trotuar, la o coada impresionanta. Era o singura persoana care recolta probe si una care scria pe fisa datele. Am primit rezultatul, sunt pozitiv.
Daca ma voi simti mai bine, eu pot sa ma prezint la spital, sa tratez, in echipament, pacientii de la patologia care tine de specialitatea mea. Eu sunt alergator de maraton, n-am probleme pulmonare, nu am alte afectiuni. Daca sunt oameni care pot sa fie utili, dintre medici si asistente, e pacat sa-i tii acasa. Dar sa le dai echipament de protectie.
E o situatie total scapata de sub control. Ar fi trebuit sa faca stocuri de materiale sanitare, or noi n-aveam lucruri de baza, tifon, fasa, comprese, antibiotice. Din iarna s-a vazut ca sunt niste probleme in China si s-a stiut ca, cu siguranta, vor ajunge la noi. De ce nu s-au facut stocuri? Am un prieten la o clinica privata in Suceava, si-a facut stocuri de acum doua luni.
Colegii de la Infectioase nu au avut echipament de protectie. Intrau in contact direct cu pacienti suspecti si apoi cu noi, ceilalti medici din spital. Daca se luau masuri, se putea evita acest dezastru.”, a declarat Anatol Burlacioc, medic primar chirurgie plastica la Spitalul Judetean Neamt, in varsta de 44 de ani, pentru recorder.ro.
Sursa poza: mesagerulneamt.ro
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
