Plopul si utilizarile sale terapeutice

Plopul nu este doar un arbore ornamental, ci acesta are si puteri tamaduitoare pentru om. De la acest arbore mirific se folosesc mugurii, mai ales pentru uz extern, insa si frunzele si scoarta au nenumarate efecte terapeutice.

Mugurii de plop contin doua substante flavonice care imprima culoarea galbena (crisina si tectocrisina), doua glicozide fenolice (salcina si populina), tanin si un ulei volatil placut mirositor. Datorita acestor componenti, impreuna cu alte plante aromatice, plopul intra in formula unor frictiuni antireumatice.

Mugurii au proprietati balsamice, antiseptice, cicatrizante si calmante. Se folosesc sub forma de bai, uleiuri sau alifii la vindecarea ranilor provenite din arsuri si in hemoroizi.

Plopul – Iata cum se prepara alifia din muguri de plop:

-20 grame de muguri de plop, care mai intai se zdrobesc, se amesteca cu 5 grame de spirt concentrat (aproximativ o lingurita). Se lasa 24 de ore dupa care se adauga 100 grame untura proaspata si 5 grame ceara de albine. Se maceraza pe baie de apa timp de 3 ore, apoi se strecoara printr-un tifon si se freaca pana se formeaza alifia. In acelasi mod se prepara si uleiul, dar in locul unturii si cerii se pune ulei de floarea-soarelui sau masline. Aceasta este o reteta scrisa de de farm. Corneliu Constantinescu in cartea „Plante medicinale in apararea sanatatii„.

Sub forma de ceai, mugurii de plop au proprietati expectorante, diuretice, antiseptice si calmante in inflamatiile cailor urinare.

In medicina populara, de­coctul din scoarta era administrat extern, sub forma de comprese, pentru a trata fu­runculele, iar intern pentru oprirea sange­rarilor men­struale abundente. De asemenea, femeile foloseau fiertura de scoarta la spalatul parului deoarece stimula cresterea acestuia.

*Acest articol este doar informativ. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati si sfatul unui medic specialist.

Tinctura de muguri de plop. Cum se prepara si in ce afectiuni este recomandata