Socul rosu. Ce trebuie sa stii despre arbustul tufos din munti

Socul rosu (Sambucus racemosa) este un arbust tufos care creste in zone de munte. Acesta are flori, galbui grupate, care infloresc concomitent cu infrunzirea (aprilie-mai), iar fructele mici si rosii incep sa se coaca din iulie si dureaza pana in luna septembrie. 

In scop terapeutic, de la aceasta planta se utilizeaza florile si fructele, uneori si radacina, care contin: carotenoide, cheleritrina, acid clorogenic, tanini, zahar invertit, pectina, sambunigrina, vitamina B1 si vitamina C.

Florile socului rosu au efect diuretic, iar radacinile sunt antiinflamatoare si ajuta impotriva negeilor.

Principala lor actiune terapeutica este cea de laxativ. Totodata, acestea mai ajuta si la purificarea sangelui, sunt anti-inflamatoare, antipiretice, transpirante.

Socul rosu – Reteta ceai

Pentru a prepara ceaiul, ai nevoie de 2 lingurite de flori uscate la o ceasca de apa fiarta, care se lasa la infuzat 10 minute. Se bea cu inghitituri mici, 1-2 cesti zilnic. Ceaiul din flori de soc rosu are efect transpirant si diuretic.

Fructele, care pot fi stoarse sau fierte si prelucrate ca gem, juta la combaterea deficientei de vitamina C. Totodata, in stare proaspata, acestea au efect laxativ si provoaca varsaturi, mai ales atunci cand samburii sunt mestecati, deoarece sunt toxici. Astfel, fructele proaspete sunt utile doar atunci cand se doresc ambele efecte impreuna. Pentru a scapa de efectul toxic, se recomanda ca samburii sa nu fie deteriorati, iar ochii galbeni de la suprafata indepartati cu o lingura.

Radacinile zdrobite de soc rosu ajuta se folosesc ca si comprese impotriva inflamatiilor si a verucilor.

Vezi si:

Socul. Beneficiile mai putin stiute ale florilor si fructelor de soc

Socul negru, cel mai bun fruct antiviral