Mulcirea, invelirea culturilor cu „patura” vegetala

Mulci (din engleză mulch) reprezinta stratul de materie organica cum ar fi paie, frunze, resturi vegetale, rumegus etc., folosite pentru a acoperi suprafata solului din gradina cu scopul de a obtine o serie de beneficii, iar operatiunea de acoperire a solului cu aceste vegetale se numeste mulcire. Intr-un cuvant, mulcirea inseamna invelirea culturilor cu un fel de patura vegetala.

Avantajele mulcirii cu „patura” vegetala

-Mulciul ajuta la pastrarea umiditatii prin scaderea evaporarii si pentru a impiedica cresterea buruienilor. Daca exista un strat suficient cu mulci, aproape ca nu mai este nevoie de prasit.

-Mulciul poate asigura, prin descompunere, substantele nutritive necesare plantelor, previne infiltratiile care favorizeaza eroziunea solului si impiedica inghetarea suprafetei solului. Primavara, pur si simplu se desface mulcul in locurile in care se va semana sau planta ceva, lasand acoperit solul din jur. Astfel, buruienile nedorite intarzie in crestere, in timp ce plantele cultivate pot sa creasca liber.

-Sub mulci traieste o mare varietate de fiinte vii, ca ramele. Mulcirea permanenta va avea ca rezultat ca peste un timp nu va mai fi nevoie de sapat si de afanarea solului, deoarece ramele fac acest lucru.

-Mulciul protejaza suprafata solului impotriva ploilor puternice, care pot provoca formarea unei cruste de pamant dur si impermeabil.

–In cazul capsunilor, mulciul pastreaza fructele curate, iar in cazul dovlecilor sau pepenilor, reduce pericolul putrezirii acestora pe pamantul umed.

-Mulciul atenueaza temperaturile extreme prin pastrarea solului mai rece atunci cand este prea cald si izolarea acestuia cand este prea frig, prevenind astfel si eroziunea.

Iata care sunt principalele materiale folosite pentru mulcire: paie, frunze uscate, iarba obtinuta din tunderea gazonului (dupa o uscare de 2 zile), compost, scorta de copac macinata, rumegusul proaspat sau talasul (trebuie avut grija, deoarece, in descompunere, sustrag azotul din pamant). Nu se foloseste nimic ce poate sa incolteasca si sa creasca din nou si nici iarba tratata cu ierbicid sau frunzele care au fost infestate de paraziti.

Mulcirea se face primavara, dupa ce plantele au depasit 5 cm inaltime si dupa ce s-a terminat cu fertilizarea solului. Vara se completeaza stratul descompus. Toamna si iarna se protejaza plantele sensibile la ger cu un strat mai gros de paie sau frunzis.

Ce tip de mulci folosesti:

Scoarta de copac. Aceasta are o reactie usor acida si este recomandata mult in calitate de strat decorativ, dar si de material de mulcire potrivit pentru arbusti, pomi fructiferi si decorativi. Totodata, aceasta patura vegetala, este apreciata si de cultura de zmeura.

-Rumegus si talas. Acesta are o reactie slab acida si este indicat pentru culturile de legume si fructe perene. E bine sa ne abtinem la utilizarea lui la culturile anuale, deoarece, dupa recoltare, se va amesteca cu substratul de pamant si in timp duce la cresterea aciditatii, saracirea in azot si deteriorarea stratului fertil. Specialistii recomanda ca rumegusul sa fie combinat cu ingrasamant ce contine azot (cenusa, faina de oase, zeama de urzici, balegar sau gunoi de pasari).

-Paie maruntite. Acestea reprezinta un strat bun pentru mulcire, dar prin descompunere inghite azotul din substrat, de aceea, ca si in cazul de mai sus, trebuie completat cu ingrasamant de azot.

Turba. Are o reactie acida. Aceasta protejeaza solul de razele soarelui si pastreaza umiditatea. Totusi, nu este indicat pentru o mulcire totala si se foloseste in special pentru plantele acidofile.

-Compostul de gradina. Are o reactie neutra si este considerat cel mai bun in materie de mulci, chiar mai bun decat balegarul. Contine substante hranitoare, mai ales fosfor, imbunatateste structura solului si il apara de supraincalzire sau inghet.

-Balegarul. Are o reactie slab alcalina, iar specialistii recomanda combinarea lui cu paie macerate. In calitate de strat de mulcire, balegarul trebuie inglobat in pamant pentru a beneficia de toate proprietatile.

-Iarba cosita. Aceasta este bogata in azot, fiind cel mai des material folosit pentru mulcire. Inainte de a fi folosita, e bine sa se usuce putin pentru ca altfel exista riscul sa intre prea repede in procesul de descompunere. De asemenea, se recomanda sa fie pusa in strat subtire pentru a nu supraincalzi solul.

-Cetina (acele) de conifere. Are o reactie acida si este ideal pentru capsuni, chiar mai potrivit decat paiele, deoarece impiedica atacul si difuzarea putregaiului cenusiu, iar dupa ploaie fructele raman curate.

-Mranita de frunze. Are o reactie neutra spre slab acida si este destul de bogata in substante nutritive.

-Pietris (mulci anorganic). Cei drept, arata foarte bine printre plantele decorative, insa, pe langa plantele acidofile pietrisul poate face ravagii. De aceea, este recomandat ca stratul sa fie aplicat mai intai peste un material geotextil, care lasa sa treaca aerul si apa.

Stratul de mulci trebuie sa aiba grosimea de :
-compost -2,5 – 7,5 cm
-frunzis – 10 – 15 cm
-iarba tunsa – 1-2 cm
-paie tocate – 2,5 – 5 cm
-rumegus – 2,5 – 5 cm
-scoarta macinata – 5 – 7,5 cm

Mulcirea – Sfaturi utile:

-Trebuie sa stiti ca mulcirea solului nu este o operatie menita sa inlocuiasca fertilizarea culturilor, dar poate ajuta la ingrasare a solului.

-Mulcirea reprezinta o precompostare, de aceea materialele care se strang dupa efectuarea mulcirii, se pastreaza pentru anul urmator sau trec direct la compostare.

Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:

You may also like...