Dincolo de data expirarii, eticheta produselor ne ofera informatii la fel de importante. Dar oare stim sa o citim? Nutritionistii ne invata ce avem de facut.
Ambalaje care mai de care mai colorate si mai lucioase. Marketing agresiv pentru produse nesanatoase, la tot pasul. Plasarea strategica la raft a alimentelor cele mai promovate. Lipsa timpului pentru a merge la piata si a gati acasa, in familie.
Lipsa rabdarii de a sta la masa si tendinta tot mai mare de a manca in fata ecranelor luminoase. Toate aceste aspecte au creionat contextul de consum al societatii in care traim si pe care o definim cu fiecare alegere pe care o facem.
Punem in cosul de cumparaturi, tot mai des, alimente procesate, ambalate, saracite de nutrienti, cu gust potentat de arome artificiale, de aditivi, de sare, zahar si indulcitori.
Ne reintoarcem la ele pentru ca dependenta deja dobandita ne forteaza sa facem aceleasi alegeri nepotrivite. Stim ce mancam atunci cand desfacem ambalajul? Cum citim corect si informat o eticheta de produs?
-Ordinea ingredientelor pe eticheta este scrisa in sensul descrescator al cantitatii de ingredient din produs. Primul ingredient de pe eticheta este si cel care se afla in cantitatea cea mai mare.
Vezi si: Un producator roman de mezeluri a lansat „Eticheta curata”
-Ai cumparat o ciocolata care are ca prim ingredient zaharul? Ciocolata respectiva contine mai mult zahar decat unt de cacao, masa de cacao si lapte.
-Pentru a afla cat zahar contine un produs, facem un simplu calcul matematic: impartim cantitatea de zaharuri specificata pe ambalaj, la 4 (cate grame de zahar contine o lingurita). Spre exemplu, aflam despre o prajitura care contine 24 g zaharuri, ca are 6 lingurite de zahar.
Atentie!
-Produsele pe al caror ambalaj citim “fara zahar adaugat” contin, de cele mai multe ori, indulcitori, care sunt la fel sau mai daunatori decat zaharul.
-Atunci cand pe ambalajul unui produs, este mentionat „fara zahar”, trebuie sa cautam, cu precizia unui detectiv, inlocuitorii adaugati pentru a pastra gustul bun, inlocuitori care sunt, de cele mai multe ori, mai nesanatosi decat zaharul. Cateva exemple de indulcitori aparent inofensivi:
Siropul de agave – contine o cantitate foarte mare de fructoza (70- 90%) si poate produce grave probleme metabolice;
Siropul din orez brun, care este prezentat ca un indulcitor sanatos, deoarece nu contine fructoza- este o calorie goala, lipsita de nutrienti. Are, in schimb, un indice glicemic foarte mare – 98, care face ca glicemia sa creasca brusc, imediat dupa ce l-am consumat.
-Produsele organice procesate – faina alba organica are aceleasi implicatii asupra organismului ca si faina conventionala.
La fel ca biscuitii uzuali, biscuitii organici pot contine faina alba, margarina, ulei de palmier, grasimi procesate sau indulcitori, toate ambalate sub umbrela “bio” si vandute la suprapret.
Sucurile
Sucurile de fructe din concentrat sunt considerate sanatoase pentru ca provin din fructe.Acestea sunt, de fapt, produse procesate, din care s-a extras apa printr-un procedeu special, pentru a ocupa mai putin spatiu in timpul transportului.
Atunci cand sunt ambalate, apa este adaugata din nou si produsul este pasteurizat. Doar ca, odata cu extragerea si adaugarea apei, se pierde si din gust.
Urmare a acestui fapt, cele mai multe sortimente de suc de fructe din concentrat au gustul potentat cu zahar, unul – doua tipuri de indulcitori (fructoza, sirop din porumb, dextroza, malt), arome, combinatie care transforma produsul intr-unul care epuizeaza pancreasul, afecteaza ficatul, devine un generator de grasime abdominala si rezistenta la insulina.
-Produsele „sarace in grasimi” sau „fara grasimi”, „sarace in carbohidrati” sau „dietetice” au gustul imbunatatit printr-un continut mare de zahar si indulcitori artificiali, aditivi si arome.
Cerealele
-Cerealele pentru mic-dejun marketate ca avand cereale integrale, bob intreg, sanatoase pentru copii, sarace in grasimi, contin, de fapt, cereale rafinate, zahar si indulcitori si arome artificiale.
Cea mai buna si inteleapta solutie este sa combinam acasa, intr-un borcan, fulgi de ovaz, mei, secara cu nuca de cocos, curmale, merisoare, scortitoara, nuci, alune, migdale si seminte crude si sa avem la indemana un amestec sanatos si delicios.
-Atentie la numarul de calorii per total produs si nu per portie. Doi biscuiti dintr-un pachet pot reprezenta o portie, in nici un caz intregul pachet.
-Produsele cu vitamine si minerale adaugate (fier, calciu, vitamina D), care au inceput sa decoreze si la noi rafturile magazinelor, sunt, de fapt, produse foarte rafinate, fara vreun beneficiu pentru sanatate. Nici un produs sanatos nu are nevoie de astfel de “imbunatasiri”, deoarece contine deja, in mod natural, vitamine si minerale specifice.
Cifrele de pe eticheta iti arata cat de (ne)sanatoase sunt fructele si legumele din magazin
Daca v-a placut acest articol, alaturati-va, cu un Like, comunitatii de cititori de pe pagina noastra de Facebook.
Sursa: psychologies.ro
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
[…] Initiativa Cris-Tim vine ca urmare a preocuparii companiei de a raspunde dorintei consumatorilor de a fi informati corect si de a consuma produse de calitate, cu atat mai mult cu cat, conform unui studiu ISRA CENTER din 2017, aproape 40% dintre consumatorii romani au mentionat continutul de carne ca fiind cel mai important factor in alegerea unei marci si 47% au mentionat “calitatea”. Vezi si: De tinut minte! Cum citim corect eticheta produselor […]