În situații tensionate, un gest simplu — precum mestecatul — poate avea un efect surprinzător de calmant. Fie că este vorba despre gumă, alimente crocante sau chiar mestecat „în gol”, cercetările sugerează că această mișcare repetitivă poate reduce nivelul de stres în doar câteva minute.
Dar cum este posibil? Răspunsul implică o combinație între activitatea musculară a mandibulei, reglarea sistemului nervos autonom și influența asupra hormonilor stresului.
1. Mestecatul și reducerea cortizolului
Cortizolul este principalul hormon implicat în răspunsul la stres. Mai multe studii au arătat că mestecatul gumei în situații stresante poate reduce nivelurile salivare de cortizol și percepția subiectivă a stresului.
De exemplu, un studiu publicat în Physiology & Behavior a constatat că participanții care au mestecat gumă în timpul unei sarcini stresante au raportat niveluri mai scăzute de anxietate și au prezentat valori reduse de cortizol comparativ cu grupul de control.
Un alt studiu controlat a arătat că mestecatul în timpul expunerii la stres acut poate diminua reacțiile fiziologice asociate stresului.
Efectele au fost observate chiar și după câteva minute de mestecat.
2. Mișcarea mandibulei și activarea sistemului nervos parasimpatic
Mestecatul este controlat de nervul trigemen, dar influențează indirect și activitatea Vagus nerve (nervul vag), una dintre cele mai importante componente ale sistemului nervos parasimpatic.
Nervul vag este responsabil pentru:
- scăderea ritmului cardiac
- reglarea respirației
- reducerea inflamației
- inducerea stării de calm
Activarea sistemului parasimpatic contracarează reacția „luptă sau fugi” generată de stres.
Cercetările sugerează că activitatea ritmică a mușchilor masticatori poate modula activitatea corticală și poate contribui la stabilizarea sistemului nervos autonom.
3. Efect asupra fluxului sanguin cerebral
Studiile de neuroimagistică au arătat că mestecatul crește fluxul sanguin cerebral, în special în zone asociate cu atenția și reglarea emoțională, precum cortexul prefrontal.
Un studiu publicat în Brain and Cognition a arătat că mestecatul îmbunătățește performanța cognitivă și poate crește vigilența.
Prin stimularea acestor regiuni, creierul poate gestiona mai eficient stresul și răspunsurile emoționale.
4. Mestecatul ca mecanism evolutiv de autoreglare
Din perspectivă evolutivă, mișcările repetitive orale sunt asociate cu autoreglarea emoțională (ex.: suptul la sugari). Aceste comportamente au un efect calmant asupra sistemului nervos.
De altfel, cercetări publicate în Neuroscience & Biobehavioral Reviews sugerează că activitatea masticatorie poate reduce activarea axei HPA (hipotalamo-pituitar-adrenale), responsabilă de răspunsul la stres.
5. Cât de rapid apare efectul?
Efectele pot apărea în 3–5 minute deoarece:
- mestecatul stimulează mecanoreceptorii orali
- activitatea repetitivă induce ritmicitate respiratorie
- se produce o reglare autonomă rapidă
- se reduce activarea simpatică
Nu este un tratament pentru anxietate clinică, dar poate fi un instrument rapid de reglare în situații acute.
Când poate fi util?
✔️ Înaintea unei prezentări
✔️ În trafic sau situații tensionate
✔️ În timpul învățării sau examenelor
✔️ În momente de iritare sau supraîncărcare mentală
*Important: mestecatul excesiv poate agrava problemele articulației temporo-mandibulare (ATM), deci este recomandată moderația.
!!! Un gest aparent banal poate avea un impact rapid asupra stării emoționale — iar știința începe să explice tot mai clar de ce.
Vezi si Balonare bruscă? Ce o provoacă și cum o reduci rapid acasă
Vezi si De ce mananci si nu te saturi?
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
