3 C
București
vineri, decembrie 13, 2024

Cum si ce sa mancam pentru a ne simti mai bine. Obezitate vs. sanatate

S-a dovedit ca obezitatea extrema reduce speranta de viata mai mult decat fumatul si poate sa provoace accidente vasculare cerebrale si alte maladii grave.

Studiile au descoperit ca persoanele diagnosticate cu obezitate, care aproximativ 4o kg peste greutatea normala pentru inaltimea lor – mor cu 6,5 – 13,7 ani mai devreme decat persoanele cu o greutate normala, informeaza cei de la huffingtonpost.com.

In S.U.A., 36% din totalul adultilor sunt obezi, potrivit National Center for Health Statistics.

Un studiu epidemiologic „Obezitatea in Romania (ORO), arata ca obezitatea afecteaza peste 20 % dintre romanii cu varsta peste 18 ani. Rezultatele studiului arata o rata a obezitatii de 21,3 % si o prevalenta a supraponderii de 31,1 %, la romanii cu varste cuprinse intre 18 si 79 de ani. Studiul ORO a relevat totodata o prevalenta mai ridicata, atat a obezitatii, cat si a supraponderii in randul barbatilor. Astfel, potrivit studiului, obezitatea afecteaza 23% dintre barbati, fata de 20,3% dintre femei, iar supraponderea, 41,6% dintre barbati comparativ cu 24,7% dintre femei.

De asemenea, un studiu publicat in jurnalul Economics and Human Biology, arata ca obezitatea in randul copiilor este, in primul rand, mostenita de la parinti. Copiii cu parinti obezi au un risc mult mai mare de a deveni chiar ei obezi cand cresc mari — efectul parental este cel putin dublu pentru majoritatea copiilor obezi fata de cei mai slabi

Iata mai jos care sunt principalele componente ale stilului de viata nesanatos identificate in rândul persoanelor cu obezitate si supraponderale:

-consumul a mai mult de trei mese pe zi bogate cantitativ

-mesele consistente dupa ora 21.00

-consumul unor cantitati mari de alimente la interval mai mic de o ora fata de masa precedenta

-mese noaptea

-consumul de grasimi si prajeli

-sedentarismul

-numar scazut de ore de somn

O educatie in domeniul nutritiei, la nivel populational poate influenta trecerea spre un stil de viata sanatos, in care moderatia, echilibrul, impreuna cu activitatea fizica fiind elementele prioritare.

Despre regimurile de slabire:

In materie de regim, se impume prudenta. Trebuie sa eviti carentele de vitamine sau de oligoelemente, sa aveti un aport caloric suficient si sa repartizati cat mai bine cele trei surse ale alimentatiei: protidele, lipidele si glucidele. Natural, sa mancati cateva zile castraveti cu iaurt si salata verde, fara paine, insa evitati privarea aproape totala de hrana, sau un regim drastic care va va face sa dati jos rapid un numar de kilograme, pe care, cu siguranta, le veti pune inapoi tot atat de repede.

Se pare ca mancatul este indispensabil din 3 motive. Pana la varsta de 20 de ani, alimentatia ne asigura cresterea. Alte doua functii isi obtin energia din ceea ce mancam: intretinerea organismuluisi capacitatea sa de a realiza activitatile pe care i le cerem.

Iata mai jos ce trebuie sa mancam si cum, pentru a ne mentine sanatatea:

In general, nutritionistii preconizeaza luarea unor mese regulate sub forma unui mic dejun copios, caci survine dupa ore intregi in care n-am mancat nimic, o masa buna la amiaza si o cina destul de usoara, pentru a nu ingreuna somnul. Ceea ce se stie mai putin, insa, este ca esista o modalitate foarte buna de a ingera alimentele. Daca inghitim fara a mesteca, sau dupa ce am mestecat prea putin, asimilam mult mai putin din ceea ce mancam. In plus, avem tendinta de a manca mai mult, pentru ca senzatia de satietate survine mai tarziu. De aceea, medicina chineza traditionala, sau perceptele macrobioticii, recomanda sa se mestece bine alimentele – pana cand, cum se spune, ajungem „sa bem solidele”. Dupa studii indelungate, cercetatorii din Hong Kong preconizeaza intre 20-25 de masticatii pentru alimentele cele mai solide. Potrivit lor, acesta este numarul optim, care permite sa se reduca bine un bol alimentar, pastrandu-i totodata o consistenta suficienta pentru a nu risca sa ajunga in trahee si plamani.

Ceea ce se stie cu siguranta este ca masticatia suficienta permite o mai buna asimilare, reducand cantitatile ingerate. Important este, insa, si ceea ce mancam, nu numai felul cum o facem.

Alimentele se claseaza in functie de substanta nutritiva pe care o contin in proportia cea mai mare. Pentru a ne satisface necesitatile alimentare, trebuie sa diversificam compozitia meniurilor, luand din toate grupele. Acest lucru este cu atat mai necesar, cu cat toate aceste alimente comporta, pe langa substantele macro-nutritive care sunt glucidele, protidele si lipidele, si substante micro-nutritive, vitamine si oligo-elemente la fel de indispensabile.

Pentru substantele macro-nutritive s-a stabilit ca standard zilnic, pentru un adult, sa consume 55% glucide, 30% lipide si 15% proteine. Prin urmare, substantele nutritive energetice reprezinta 85% din totalul alimentatiei, iar substantele grase, cam o treime.

Un regim pur vegetarian este un nonsens in ochii multor specialisti. Este adevarat, insa, ca adeseori mancam prea multa carne. Exista o cale de mijloc, la care consimt majoritatea nutritionistilor. In urma unor studii intreprinse la Lyon, s-a constatat ca alimentatia traditionala din zona mediteraneana este remarcabil de preventiva contra bolilor si o garantie a longevitatii – in special, aceea a cretanilor, care n-au fost sedusi de modele alimentare contemporane.

Acest regim, sarac in carne rosie, continand peste, foarte bogat in fructe, legume uscate si untdelemn de masline, rapita sau nuci, face sa scada vizibil riscurile cardio-vasculare, dar si maladiile canceroase. Taranul cretan mananca zilnic fibre (sub forma de paine si cereale), legume si fructe. Uneori isi incheie masa cu branza sau iaurt. La fiecare masa, bea putin vin (care in doze mici ne protejeaza arterele), adeseori diluat cu multa apa.

Ca aport proteic, consuma cu prioritate peste, pasari sau oua. In schimb, carnea rosie nu apare pe masa lui decat cel mult o data pe saptamana. Nu trece nici peste necesitatea de a puncta sfarsitul mesei printr-un semnal adresat creierului sub forma unui desert. Practic, nutritionistii au observat ca organismul nostru interpreteaza gustul dulce ca pe un semnal ca masa a ajuns la sfarsit, ceea ce favorizeaza inceperea activitatii digestive, alungand sanzatia de foame.

In sfarsit, cretanul asezoneaza salata si cruditatile cu untdelemn de masline, ulei pe care-l foloseste si ca sa-si gateasca alimentele.

Faceti ca el, consumand si usturoi, care este un puternic antiseptic natural.

*Acest articol este doar informativ. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati si sfatul unui medic specialist.

Daca v-a placut acest articol, alaturati-va, cu un Like, comunitatii de cititori de pe pagina noastra de Facebook.

Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:

Articole asemanatoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

Comunitatea Sfat naturist

81,573FaniÎmi place
1,785CititoriConectați-vă
64CititoriConectați-vă

Cele mai citite articole