Cultura castravetilor reprezinta o activitate populara in gradinaritul casnic si in agricultura de mica scara. Aceste legume sunt apreciate pentru gustul lor racoritor si pentru proprietatile lor nutritive. Asadar, daca esti interesat sa cultivi castraveti, noi iti vom arata cateva aspecte importante pe care ar trebui sa le iei in considerare.
Despre castravete
Castravetele este una dintre cele mai vechi plante legumicole. Originar din tinuturile calde ale Indiei si Chinei si, prin urmare, este o planta nerezistent la conditii de clim rcoroase, cultivat cu precadere in zonele cu climat mai bland.
In tara noastra, castravetii se cultiva aproape in toate judetele, ocupand suprafete diferite, in functie de conditiile pedoclimatice existente, de la 2-3% la 22% din suprafata cultivat cu legume in camp si circa 20% din cea cultivat cu legume in sere.
Trebuie sa stii despre castravete ca este o planta anuala. De la rasarire pan la recoltare, in functie de soi si conditiile de mediu, sunt necesare 56-70 zile.
Radacina principala poate patrunde in sol pana la adancimea de 120 cm, dar majoritatea radacinilor sunt trasante, foarte sensibile la aeratie si se gsesc in stratul arabil al solului la 20-30 cm adancime. Tulpina este erbacee, fistuloasa, taratoare, ramificata, prevazuta cu carcei simpli si acoperit cu perisori aspri. Lungimea tulpinii variaza dup soi si modul de cultura, de la 0,7 la 2,5 m. In conditii favorabile de umiditate si temperatur, tulpina emite radacini adventive si, ca urmare, la culturile de castraveti in camp se practica frecvent acoperirea tulpinii, din loc in loc, cu pamant, pentru favorizarea aparitiei radacinilor adventive; astfel, hranirea plantei devine mai activa, vegetatia mai intensa si productia creste. Lastarii apar la subsoara frunzelor dup 20-30 zile de la semanat.
Frunzele cresc pe tulpina si lastari in mod alternativ; sunt mari, trilobate
sau pentalobate, acoperite cu peri[ori aspri. Strivirea sau rasucirea frunzelor si a lastarilor tineri provoaca amareala fructelor. Florile sunt unisexuate (plantele fiind monoice), de culoare galben si in form de palnie. Florile mascule apar grupate in axiala frunzelor, au pedunculul lung si sunt mai putin numeroase pe ramificatiile de ordin superior, unde procentul lor scade in favoarea celor femele.
Polenizarea florilor se face aproape exclusiv prin intermediul insectelor si foarte putin sau aproape deloc cu ajutorul vantului, deoarece polenul este greu si lipicios. Daca polenizarea se face incomplet, fructele cresc deformate. La culturile de sera se folosesc hibrizi care formeaza fructe ce cresc normal din flori nefecundate (partenocarpie).
Fructul de castraveti este o pseudobaca, numit melonid, de forma alungita, care, in functie de soi, are dimensiuni si culori diferite.
Suprafata fructului este neted sau cu numeroase ridicaturi (broboane), prezentand numerosi perisori caracteristici soiului. In sectiune prezinta 3-5 loje seminale, care se exteriorizeaza sub forma unor creste mai mult sau mai putin pronuntate. In interiorul lojelor se gasesc seminte de culoare alb-glbuie, turtite, de forma alungita, ascutite la cele doua extremitati si mai bine dezvoltate la baza fructului.
Cultura cartravetilor – Ce trebuie sa stii inainte de a te apuca de treaba
-Cerinte fata de sol si clima
Castravetii prefera un sol bine drenat, bogat in substante nutritive si cu un nivel de pH intre 6 si 7. Acestia se dezvolta cel mai bine intr-un climat cald si insorit, cu temperaturi diurne intre 24 si 32 de grade Celsius.
*O intensitate prea mare a luminii in lunile de vara provoaca distrugerea partiala a clorofilei, frunzele devin galben-verzui, se grbeste procesul de imbatranire a plantelor si slbeste considerabil potenrialul de rodire. Din aceast cauza, la cultura in sere si rasadnite, opacizarea geamurilor in perioada cu insolatie puternica protejeaza plantele de efectul negativ al radiatiilor.
De asemenea, o umiditate prea mare a solului provoac imbtranirea plantelor, putrezirea fructelor si scaderea productiei. Insuficienta prelungita a umiditatii in sol duce la stagnarea plantelor in vegetatie, aparitia unui numar mai mare de flori mascule, incetarea fructificarii, deformarea si ingalbenirea fructelor formate si aparitia gustului amar.
Castravetii au nevoie de multa materie organica si, de aceea, se obtin recolte ridicate la o fertilizare cu cantitati mari (40-60 t/ha la culturi in camp si 90-100 t/ha, la culturile din sere) de gunoi bine descompus, la care se adaug ingrasaminte minerale cu azot, fosfor si potasiu. In calcule se prevede ca o tona de gunoi sa suplineasca 2 kg N, 4 kg P2O5 si 5 kg K2O din ingrasmintele chimice.
La stabilirea momentului de administrare a ingrasamintelor trebuie sa se tina seama de faptul ca nutritia la castraveti decurge neuniform in timpul vegetatiei; intensitatea maxima a consumului (54-89% din totalitatea elementelor minerale) are loc in timpul fructificarii. De asemenea, trebuie sa se tina cont de sensibilitatea ridicata a plantelor la clor, la amendamentele calcaroase si la concentratia ridicata a solutiei solului. Solurile cele mai bune pentru cultura castravetilor sunt cele fertile, afanate, usoare, bine drenate, fara exces de umiditate, bogate in humus, cu reactie neutra sau slab acida (pH 6,5-7,5), cu textura luto-nisipoasa si structura granulara. Nu sunt indicate solurile grele, argiloase si cele prea nisipoase. De asemenea, se evita solurile prea umede sau prea uscate si cele care fac crusta.
-Tipuri de castraveti
Exista doua tipuri principale de castraveti: castraveti pentru consum proaspat si castraveti pentru muraturi. Inainte de a te apuca de cultivarea lor, stabileste clar scopul pentru care doresti sa-i cultivi, astfel incat sa poti alege soiurile potrivite.
-Metode de cultivare
Castravetii pot fi cultivati in sol sau in ghivece/containere. Daca optezi pentru cultivarea in sol, asigura-te ca pregatesti bine patul de gradina prin indepartarea buruienilor si imbogatirea solului cu compost sau ingrasaminte organice. Daca alegi sa cultivi in ghivece, asigura-te ca acestea au suficienta adancime pentru ca radacinile sa se dezvolte corespunzator.
-Semanatul
Semnatul castravetilor de vara se face la sfarsitul lunii aprilie – inceputul lunii mai, dupa trecerea pericolului brumelor tarzii de primvara, cand temperatura solului (la 5-6 cm adancime) este de 12°C. Se seamana in randuri, la o adancime de 3-4 cm. Distanta dintre randuri si plante pe rand depinde de soi, modul de sustinere a plantelor si modul de recoltare.
-Lucrari de ingrijire
La cateva zile dupa plantat se face completarea golurilor cu rasad din acelasi soi si de aceeasi varsta. Se executa doua prasile mecanice intre randuri si dou prasile manuale
intre plante pe rand, cat mai superficial (7-8 cm adancime), pentru a nu deranja sistemul radicular al plantelor. Dup ce plantele cresc si acoper solul, nu mai este nevoie sa se praseasca. La prasila a doua, plantele se musuroiesc usor si din loc in loc se acopera tulpinile cu pamant pentru a favoriza emiterea de radcini adventive.
-Ingrasaminte si irigare
Castravetii sunt plante foarte sustinute, care necesita o cantitate semnificativa de apa si substante nutritive. Fertilizeaza-le regulat cu ingrasaminte potrivite si asigura-te ca sunt bine irigati, in special in perioadele secetoase.
Fertilizarea in timpul vegetatiei se executa in 3-4 reprize cu azotat de amoniu, sulfat de potasiu si sulfat de magneziu.
Dirijarea fructificrii se face prin ciupiri repetate a ramificatiilor tulpinii
care incep inca din faza de rasad, cand plantele formeaz 3-4 frunze si se continu in camp, cand lastarii au 6-7 frunze.
-Gestionarea daunatorilor si bolilor
Castravetii sunt susceptibili la diferite daunatori si boli, cum ar fi afidele, gandacii si putregaiul cenusiu. Monitorizeaza regulat plantele si ia masuri preventive, cum ar fi utilizarea insecticidelor organice si a fungicidelor, daca este necesar.
-Recoltare
Castravetii pot fi recoltati in functie de preferinte, fie ca ai castraveti tineri pentru consum proaspat, fie ca ai castraveti mai maturi pentru muraturi. Recolteaza-i in stadiul dorit, inainte ca semintele sa devina prea mari si coaja sa devina lemnoasa.
Vezi si: Sucul de castraveti, cel mai bun diuretic natural. Iata ce alte proprietati si beneficii mai are
Vezi si: Care sunt beneficiile castravetilor murati? Reteta simpla
Vezi si: Ulei de castravete, un agent anti-imbatranire folosit din cele mai vechi timpuri
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
