Știm deja cu toții cât de importanti sunt conservanții în aprovizionarea cu alimente, contribuind la prelungirea duratei de valabilitate, la menținerea prospețimii și la reducerea risipei alimentare. Însă, un nou studiu publicat în European Heart Journal aduce în atenție o posibilă legătură între consumul mai mare de conservanți alimentari și apariția hipertensiunii arteriale.
Hipertensiunea arterială afectează tot mai mulți oameni și este unul dintre principalii factori de risc pentru bolile de inimă, accidentul vascular cerebral și bolile de rinichi. Deși excesul de sodiu, obezitatea, inactivitatea și genetica sunt factori care contribuie bine stabiliți la acest fenomen, oamenii de știință examinează din ce în ce mai mult dacă și alte componente ale alimentelor procesate pot influența tensiunea arterială.
Așa se face că, cercetarea, realizată pe mai mult de 112.000 de adulți din cohorta franceză NutriNet-Santé, a identificat asocieri între expunerea la mai multe tipuri de conservanți și un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune în perioada de urmărire.
*Important însă: studiul nu demonstrează că acești conservanți provoacă hipertensiune. Este vorba despre o cercetare observațională, iar rezultatele trebuie confirmate prin alte studii epidemiologice și prin cercetări experimentale.
Ce a analizat noul studiu despre conservanții alimentari
Studiul, publicat la 20 mai 2026, a urmărit relația dintre expunerea alimentară la conservanți și apariția hipertensiunii arteriale, dar și a unor boli cardiovasculare. Cercetătorii au utilizat date din cohorta NutriNet-Santé, un amplu studiu francez care urmărește relațiile dintre alimentație și sănătate.
Analiza principală a inclus 112.395 de participanți, cu o vârstă medie de 42,8 ani. Femeile reprezentau 78,7% din grup. Durata mediană a urmăririi a fost de aproximativ 7,9 ani. Pentru analiza hipertensiunii au fost utilizați 103.386 de participanți, iar cercetătorii au identificat 5.544 de cazuri noi de hipertensiune.
Un element important al cercetării este modul în care a fost estimată expunerea la aditivi.
Participanții au completat în mod repetat înregistrări alimentare de 24 de ore, uneori până la 96 de astfel de înregistrări. Cercetătorii au luat în calcul și mărcile comerciale ale produselor, apoi au corelat datele cu baze de date privind compoziția alimentelor și cu analize de laborator realizate pentru anumite produse.
Această metodă este mai precisă decât simpla clasificare a participanților în funcție de cantitatea de alimente procesate consumată.
Ce au descoperit cercetătorii
În total, cercetătorii au identificat 58 de substanțe conservante consumate de cel puțin un participant.
Atunci când au comparat persoanele cu un consum mai ridicat cu cele cu un consum mai scăzut, au observat mai multe asocieri relevante.
Pentru totalul conservanților non-antioxidanți, consumul mai mare a fost asociat cu o incidență cu aproximativ 29% mai mare a hipertensiunii: hazard ratio (HR) 1,29, interval de încredere 95%: 1,20–1,39. Același grup de conservanți a fost asociat și cu o incidență cu 16% mai mare a bolilor cardiovasculare.
În cazul conservanților antioxidanți, consumul mai ridicat a fost asociat cu o incidență cu aproximativ 22% mai mare a hipertensiunii (HR 1,22; 95% CI 1,13–1,31).
Pentru totalul conservanților, asocierea cu hipertensiunea a fost, de asemenea, pozitivă: HR 1,24 (95% CI 1,16–1,34).
Ce înseamnă, de fapt, un HR de 1,29?
Este important ca aceste cifre să nu fie interpretate ca și cum „29% dintre oameni vor face hipertensiune”.
Un hazard ratio de 1,29 indică o incidență relativ mai mare în grupul cu expunere ridicată comparativ cu grupul de referință, în condițiile modelului statistic utilizat.
Cu alte cuvinte, rezultatul arată o asociere statistică, nu faptul că un anumit conservant va determina în mod inevitabil apariția hipertensiunii la o persoană.
Ce conservanți au atras atenția
Cercetătorii au analizat separat 17 conservanți consumați de cel puțin 10% dintre participanți. După corecția pentru testări multiple, mai multe substanțe au rămas asociate cu o incidență mai mare a hipertensiunii.
Printre acestea s-au numărat:
- sorbații, cu o asociere deosebit de puternică;
- sorbatul de potasiu (E202) – HR 1,39;
- metabisulfitul de potasiu (E224) – HR 1,16;
- nitriții, inclusiv nitritul de sodiu (E250) – HR 1,16;
- acidul ascorbic (E300) – HR 1,14;
- ascorbatul de sodiu (E301) – HR 1,12;
- eritorbatul de sodiu (E316) – HR 1,14;
- acidul citric (E330) – HR 1,25;
- extractele de rozmarin (E392) – HR 1,10.
Rezultatele nu înseamnă că toate aceste substanțe sunt „toxice” sau că trebuie eliminate din alimentație. Unele dintre ele pot avea utilizări diferite și pot exista și în mod natural în alimente.
De exemplu, EFSA precizează că numeroși aditivi alimentari sunt substanțe care apar și în mod natural în alimente. Acidul ascorbic, identificat drept E300, este un exemplu. În Uniunea Europeană, aditivii autorizați sunt evaluați din punct de vedere al siguranței și trebuie să apară pe eticheta produselor în care sunt utilizați.
De ce rezultatul este important pentru hipertensiunea arterială
Hipertensiunea este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Alimentația are deja un rol bine documentat în prevenirea și controlul tensiunii arteriale, în special prin aportul de sare, calitatea generală a dietei, greutatea corporală și consumul de alimente bogate în nutrienți.
Noul studiu nu schimbă aceste principii. Dimpotrivă, autorii subliniază că rezultatele lor trebuie privite ca o completare a recomandărilor alimentare existente, nu ca o respingere a unor modele precum dieta mediteraneană sau DASH.
Cercetătorii recomandă, în contextul rezultatelor, favorizarea alimentelor proaspete și minim procesate.
Conservanții sunt singura problemă?
Nu. Și aceasta este una dintre cele mai importante precizări atunci când interpretăm studiul.
Alimentele care conțin conservanți pot face parte dintr-un context alimentar mai larg. De aceea, cercetătorii au încercat să țină cont statistic de numeroși factori care pot influența riscul cardiovascular: vârsta, sexul, indicele de masă corporală, activitatea fizică, fumatul, educația, istoricul familial, aportul de energie, alcool, grăsimi saturate, sodiu, fibre, zaharuri, fructe și legume, produse lactate și carne roșie sau procesată. Analizele au inclus, de asemenea, ajustări pentru consumul de alimente ultraprocesate, iar rezultatele au rămas în general similare.
Cu toate acestea, cercetătorii recunosc că nu pot exclude complet existența unor factori de confuzie reziduali.
De ce nu trebuie să evităm automat toate alimentele cu „E-uri”
Prezența unui număr E pe etichetă nu înseamnă automat că produsul este periculos.
În Uniunea Europeană, numerele E identifică aditivii alimentari autorizați, iar utilizarea lor este supusă unor condiții și niveluri maxime stabilite prin legislație. EFSA explică faptul că aditivii sunt evaluați înainte de autorizare, iar substanțele deja autorizate pot fi reevaluate pe măsură ce apar noi date științifice.
Noul studiu ridică, însă, o întrebare legitimă: ar trebui ca evaluarea siguranței aditivilor să țină cont mai mult și de posibilele efecte cardiovasculare ale expunerii pe termen lung?
Autorii consideră că, dacă rezultatele vor fi confirmate, ar putea fi necesară reevaluarea reglementărilor privind utilizarea anumitor conservanți.
Vezi si articolul E-uri periculoase din alimente pe care trebuie sa le eviti pentru o dieta sanatoasa
Ce putem face concret pentru o alimentație mai bună
În locul unei abordări bazate pe frică față de fiecare aditiv, rezultatele studiului pot fi folosite pentru a susține o regulă alimentară mai simplă: să consumăm mai des alimente proaspete sau minim procesate și să reducem dependența de produse industriale intens procesate.
Practic, poate fi util să:
- alegem mai frecvent fructe și legume proaspete sau congelate simplu;
- consumăm leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe;
- alegem pește și surse de proteine cât mai puțin procesate;
- limităm consumul frecvent de carne procesată;
- fim atenți la cantitatea de sare și sodiu din dietă;
- verificăm lista ingredientelor atunci când cumpărăm produse ambalate;
- nu considerăm automat că un produs este sănătos doar pentru că are puține calorii;
- privim dieta în ansamblu, nu un singur ingredient izolat.
Aceste recomandări sunt în concordanță cu mesajul general al studiului: reducerea consumului de alimente foarte procesate poate fi mai utilă decât încercarea de a elimina individual fiecare substanță care apare pe etichetă.
Ce știm acum și ce rămâne de demonstrat
Noul studiu este important pentru că este, potrivit autorilor, prima cercetare epidemiologică prospectivă de amploare care analizează în mod atât de detaliat o gamă largă de conservanți alimentari în relație cu hipertensiunea și bolile cardiovasculare.
Rezultatele arată că persoanele cu un consum mai mare de anumite categorii de conservanți au avut o incidență mai mare a hipertensiunii pe parcursul urmăririi. Asocierea a fost observată și pentru mai multe substanțe individuale, inclusiv E202, E224, E250, E300, E301, E316 și E330.
Dar mai sunt necesare dovezi.
Cercetările viitoare trebuie să verifice dacă aceste asocieri apar și în alte populații și, mai ales, dacă există mecanisme biologice prin care anumite expuneri la conservanți ar putea contribui efectiv la creșterea tensiunii arteriale.
!!! Pentru sănătatea cardiovasculară, mesajul practic rămâne unul echilibrat: mai multe alimente proaspete și minim procesate, mai puțină sare și carne procesată și o alimentație diversificată, de tip mediteranean sau DASH.
Vezi si Stiai ca hipertensiunea arteriala nu prezinta intotdeauna simptome vizibile?
Vezi si Dieta cu hipertensiune arteriala: Care sunt cele mai bune alimente si sfaturi eficiente
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
