Colonul poarta denumirea de „sediul emotiilor”. Stresul si anxietatea ii perturba functiile

colonul-denumire-sediul-emotiilor-stresul-si-anxietatea-ii-perturba-functiile

Cu totii intelegem ce inseamna sa ai un „sentiment intestinal” sau sa simti o strangere in stomac cand ratam un termen important. Dar cum se resimt emotiile in intestin? Au existat multe progrese stiintifice in ultimii 10 ani care ne-au imbunatatit foarte mult intelegerea modului in care creierul si intestinul sunt conectate si cum putem imbunatati sanatatea intestinului prin intermediul functionarii optime minte-corp.

Care este conexiunea creier-intestin?

Sistemul digestiv are propriul sau sistem nervos, numit sistemul nervos enteric. Are peste 100 de milioane de terminatii nervoase si, in multe feluri, poate controla digestia independent, fara constientizarea noastra. Sistemul nervos enteric a fost poreclit „al doilea creier” al nostru. Aceasta traiectorie intestin-creier este intim conectata la „creierul nostru mare” printr-o retea de cai nervoase, iar cele doua sisteme nervoase impartasesc multi dintre aceiasi neurotransmitatori pentru a facilita comunicarea.

De fapt, 95% din serotonina se gaseste in intestin! Aceasta cale bidirectionala este denumita axa creier-intestin si implica comunicarea moment-la-moment pentru a controla digestia. Aceasta cale explica de ce stomacul poate incepe sa maraie la vederea unei fripturi suculente, inainte ca mancarea sa ajunga in stomac.

Frica si anxietatea au efecte dezastruase la nivelul colonului, care se deregleaza de la emotii. Aproape toate tulburarile intestinale au un corespondent la nivel mental.

Stresul poate da dureri de stomac?

Axa creier-intestin explica, de asemenea, modul in care puteti simti stresul si emotiile in intestin. Majoritatea oamenilor au experimentat fluturi inainte de prima intalnire sau diaree inainte de a vorbi in public. Aceste „sentimente intestinale” sunt rezultatul comunicarii stresului catre intestin prin aceste cai nervoase bidirectionale. Pentru multi pacienti, trairea cu simptome GI imprevizibile poate fi foarte stresanta. A fi nevoit sa gasesti o baie la un moment dat sau a simti balonare la o petrecere este incomod, poate declansa stres si anxietate, care agraveaza si mai mult intestinul, creand un ciclu vicios.

Poate provoca stresul o boala gastro-intestinala?

Persoanele cu o afectiune digestiva cronica, cum ar fi sindromul intestinului iritabil (IBS) sau boala inflamatorie a intestinului (boala Crohn, colita ulcerativa) pot fi deosebit de sensibile la efectele stresului. Cu toate acestea, acestea sunt tulburari complexe, iar expertii nu cred ca stresul cauzeaza aceste afectiuni. Credem ca stresul poate agrava simptomele prin interactiuni creier-intestin, iar pacientii sunt foarte constienti de aceasta asociere.

70% dintre pacientii cu boala Crohn si colita ulcerativa considera ca aparitiile bolii lor sunt legate de evenimente stresante. Si cercetatorii au confirmat o legatura intre stres si intestin. De exemplu, studiile pe animale au aratat ca stresul poate provoca inflamatii in colon sau poate reactiva boala atunci cand a fost in remisie. Prin urmare, stresul poate juca un rol important in cursul unei boli digestive, chiar daca nu este cauza initiala.

Unele persoane sunt considerate a fi deosebit de sensibile la efectele stresului si sunt denumite „reactii intestinale”. Se considera ca aceasta sensibilitate intestinala joaca un rol important in bolile gastro-intestinale functionale, cum ar fi sindromul intestinului iritabil (SII). Expertii se refera la aceasta drept „hipersensibilitate viscerala”, ceea ce inseamna ca nervii intestinului sunt excesiv de sensibili si se declanseaza ca raspuns la digestia normala. Acesta este motivul pentru care pentru unii indivizi, o masa de dimensiuni normale sau miscarea gazelor prin intestine poate provoca dureri severe, in timp ce pentru un individ sanatos aceste senzatii ar fi abia vizibile.

Creierul joaca, de asemenea, un rol important si influenteaza modul in care aceste senzatii din intestin sunt experimentate. Studiile de imagistica a creierului au aratat ca persoanele cu sindromul intestinului iritabil prezinta anomalii la modul in care creierul lor proceseaza semnale din intestin, nereusind sa regleze corect stimulii durerosi. Aceasta defalcare a comunicarii creier-intestin este o componenta importanta pentru multe afectiuni digestive. Dar este important de stiut si pentru pacientii cu boli psihice.

Cum putem folosi mintea pentru a vindeca intestinul?

Medicina se indreapta catre o abordare mai holistica a tratamentului pacientilor si exista un interes tot mai mare in gasirea unor optiuni de tratament care nu sunt medicamentoase. Bolile GI sunt un exemplu excelent al efectelor pozitive ale interventiilor minte-corp asupra sanatatii. Din cauza axei creier-intestin, putem folosi tratamente psihologice pentru a influenta direct digestia.

De exemplu, hipnoterapia pare sa aiba un efect calmant asupra intestinului si s-a demonstrat ca influenteaza in mod direct motilitatea intestinului, secretiile intestinale si sensibilitatea la durere. Terapia cognitiv-comportamentala si hipnoterapia intestinala sunt tratamente bazate pe dovezi pentru SII si s-au dovedit a fi benefice simptomelor pacientilor. S-a demonstrat ca hipnoterapia directionata intestinal prelungeste remisiunea la pacientii cu colita ulcerativa. Prin aceste abordari de tratament, pacientii pot invata sa-si regleze raspunsul la stres si sa reprogrameze creierul pentru a regla semnalele de durere nedorite din intestin.

Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:

You may also like...