Pentru persoanele cu boală celiacă, evitarea glutenului este în prezent singura modalitate de a preveni reacția autoimună care afectează intestinul subțire. O nouă terapie experimentală ar putea schimba însă această situație.
Compania Teva a anunțat pe 2 septembrie 2026 rezultate pozitive dintr-un studiu clinic de fază 2a pentru TEV-53408, un anticorp care blochează interleukina-15 (IL-15), o moleculă implicată în inflamația și distrugerea mucoasei intestinale în boala celiacă.
În studiu, participanții au primit o singură injecție subcutanată, după care au consumat zilnic gluten timp de șase săptămâni. Tratamentul a redus semnificativ leziunile intestinale provocate de gluten comparativ cu placebo.
Rezultatele sunt promițătoare, dar este important de precizat că TEV-53408 nu este încă un tratament aprobat.
Cum funcționează noua terapie?
Boala celiacă este o afecțiune autoimună în care consumul de gluten declanșează un răspuns anormal al sistemului imunitar.
Glutenul se găsește în cereale precum grâul, orzul și secara. La persoanele cu predispoziție genetică, fragmentele de gluten pot declanșa o reacție imună care afectează mucoasa intestinului subțire.
Una dintre moleculele importante implicate în acest proces este interleukina-15 (IL-15).
TEV-53408 este un anticorp monoclonal conceput să blocheze IL-15 și, astfel, să reducă reacția inflamatorie care apare după expunerea la gluten.
Practic, cercetătorii încearcă să intervină mai jos în lanțul biologic al bolii, nu să elimine glutenul din alimentație.
Ce s-a întâmplat când participanții au consumat gluten?
Studiul de fază 2a a inclus 50 de adulți cu boală celiacă care urmau deja o dietă fără gluten și aveau leziuni intestinale minime la începutul studiului.
Participanții au primit fie TEV-53408, fie placebo.
La două săptămâni după administrare, au început să consume zilnic gluten timp de șase săptămâni. Cercetătorii au putut astfel să observe dacă medicamentul protejează intestinul atunci când pacienții sunt expuși intenționat la gluten.
La finalul perioadei de provocare cu gluten, diferența dintre cele două grupuri a fost semnificativă.
Intestinul a suferit mai puține leziuni
Principalul obiectiv al studiului a fost modificarea raportului dintre înălțimea vilozităților intestinale și adâncimea criptelor, un indicator utilizat pentru evaluarea structurii mucoasei intestinale.
La săptămâna 8:
- modificarea medie ajustată a raportului vilozități/cripte a fost de -0,43 în grupul TEV-53408;
- în grupul placebo, modificarea a fost de -0,88;
- diferența dintre tratament și placebo a fost de 0,45;
- intervalul de încredere de 95% a fost 0,06–0,84;
- rezultatul a fost statistic semnificativ, cu p<0,05.
Cu alte cuvinte, administrarea anticorpului a atenuat deteriorarea structurii intestinului provocată de consumul de gluten.
Și inflamația intestinală a fost redusă
Cercetătorii au urmărit și numărul de limfocite intraepiteliale, celule imune care cresc în mucoasa intestinală în timpul reacției inflamatorii asociate bolii celiace.
În grupul placebo, densitatea acestora a crescut cu 27,60 în medie.
În schimb, la participanții care au primit TEV-53408, modificarea a fost de numai 0,37.
Diferența dintre cele două grupuri a fost de -27,23, cu un interval de încredere de 95% între -39,67 și -14,79.
Rezultatele sugerează că blocarea IL-15 ar putea împiedica o parte importantă a reacției inflamatorii produse de gluten.
Participanții au raportat și mai puține simptome digestive
Beneficiul nu s-a limitat la analizele biopsiilor intestinale.
Participanții tratați cu TEV-53408 au raportat scoruri mai mici pentru simptomele gastrointestinale comparativ cu grupul placebo, conform Celiac Disease Symptom Diary.
Tratamentul a fost, de asemenea, descris ca fiind bine tolerat în această etapă a studiului, fără apariția unor noi semnale de siguranță.
Totuși, studiul este mic, iar datele anunțate sunt rezultate preliminare de tip topline. Sunt necesare mai multe date pentru a evalua pe deplin eficacitatea și siguranța.
Cât timp ar putea proteja o singură injecție?
Una dintre caracteristicile interesante ale TEV-53408 este durata lungă de acțiune.
Tratamentul este conceput ca o injecție subcutanată administrată o dată la 12 săptămâni, ceea ce ar putea fi mult mai simplu decât administrarea zilnică a unui medicament.
În studiul actual a fost testată însă o singură doză înaintea provocării cu gluten. Nu înseamnă că cercetătorii au demonstrat deja că o injecție protejează permanent intestinul.
Durata optimă a tratamentului și schema de administrare vor trebui stabilite prin studii ulterioare.
De ce este această descoperire importantă pentru persoanele cu boală celiacă?
Dieta fără gluten poate fi extrem de dificilă în viața de zi cu zi.
Chiar și persoanele care respectă cu atenție dieta se pot confrunta cu expuneri accidentale la gluten prin contaminarea alimentelor, restaurante, produse procesate sau consumul unor alimente despre care nu știu că au fost contaminate.
În plus, unii pacienți continuă să prezinte simptome sau leziuni intestinale în ciuda respectării dietei fără gluten.
O analiză publicată în 2026 privind viitoarele terapii pentru boala celiacă subliniază tocmai această nevoie: cercetătorii caută medicamente care să protejeze mucoasa intestinală și să reducă reacția imună la gluten, fără ca acestea să fie neapărat concepute pentru înlocuirea completă a dietei.
Nu este vorba despre o „vindecare” a bolii celiace
Rezultatele pot suna spectaculos, dar există o diferență importantă între protejarea intestinului în timpul expunerii la gluten și vindecarea bolii celiace.
TEV-53408 nu elimină predispoziția autoimună și nu înseamnă că persoanele cu boală celiacă pot începe să consume gluten în mod normal.
În plus, studiul a fost conceput ca un test controlat de expunere la gluten, nu ca demonstrație că pacienții pot renunța la dieta fără gluten în viața de zi cu zi.
Deocamdată, rezultatele arată că blocarea IL-15 poate reduce deteriorarea intestinală în condițiile experimentale testate.
TEV-53408 nu este singurul tratament aflat în cercetare
Cercetarea pentru boala celiacă s-a intensificat în ultimii ani, iar oamenii de știință încearcă mai multe strategii.
Unele medicamente încearcă să descompună glutenul înainte ca acesta să declanșeze reacția imună.
Altele încearcă să blocheze moleculele care participă la inflamație sau să modifice răspunsul sistemului imunitar.
Un exemplu este ZED1227, un inhibitor al enzimei transglutaminază tisulară 2 (TG2). Studiile anterioare au arătat că blocarea acestei enzime poate reduce afectarea mucoasei intestinale în timpul expunerii la gluten.
Există, de asemenea, cercetări asupra unor terapii care urmăresc să inducă o formă de toleranță imunologică față de gluten.
Dieta fără gluten rămâne tratamentul standard
În prezent, dieta strictă fără gluten rămâne standardul de tratament pentru boala celiacă.
Revizuirea actuală a terapiilor aflate în dezvoltare arată că medicamentele experimentale sunt concepute în principal ca modalități de a reduce povara bolii, de a preveni leziunile provocate de expunerea accidentală și de a trata pacienții care continuă să aibă probleme în ciuda dietei.
Prin urmare, rezultatele TEV-53408 nu reprezintă un motiv pentru ca persoanele cu boală celiacă să înceapă să consume gluten.
Până la apariția unor terapii aprobate și a unor recomandări medicale clare, evitarea glutenului rămâne esențială.
Când ar putea deveni disponibil tratamentul?
TEV-53408 se află încă în dezvoltarea clinică.
Medicamentul a primit Fast Track designation din partea FDA în 2025, ceea ce poate facilita comunicarea dintre companie și autoritatea americană în procesul de dezvoltare a unui tratament pentru o nevoie medicală nesatisfăcută.
Totuși, statutul Fast Track nu înseamnă aprobare.
Rezultatele actuale trebuie confirmate în studii mai mari și este nevoie de date suplimentare privind eficacitatea și siguranța pe termen lung înainte ca medicamentul să poată fi utilizat pe scară largă.
Ce ar putea schimba o astfel de terapie?
Dacă rezultatele vor fi confirmate, o terapie care protejează intestinul împotriva glutenului ar putea reprezenta o schimbare importantă pentru persoanele cu boală celiacă.
Nu ar însemna neapărat libertatea de a consuma orice aliment cu gluten, dar ar putea oferi o plasă de siguranță împotriva expunerilor accidentale și, eventual, o opțiune terapeutică pentru pacienții care nu reușesc să obțină vindecarea intestinală completă doar prin dietă.
Mai important, TEV-53408 arată că cercetătorii încearcă să trateze boala celiacă nu doar prin eliminarea glutenului, ci și prin blocarea mecanismului imun care produce distrugerea intestinului.
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
