BetaCarotenul – ce rol are pentru organismul nostru

BetaCarotenul este un antioxidant care, odata ajuns in organism, se transforma in vitamina A, vitamina despre care se stie ca este foarte importanta pentru sanatatea organismului nostru. De asemenea, trebuie sa stiti ca betaCarotenul face parte din categoria carotenoizilor, adica a pigmentilor responsabili pentru colorarea plantelor, fructelor si legumelor, in special culoarea portocalie.

Betacarotenul a fost prima data cristalizat din morcov in anul 1831 de catre chimistul Heinrich F. Wackenroder si s-a dovedit ca are multiple beneficii. Cea mai cunoscuta activitate a sa fiind functia antioxidanta, importanta pentru a inactiva speciile de oxigen reactiv si oxigenul singular in tesuturile periferice, in plasma si in piele.

BetaCarotenul – Beneficii pentru sanatate

  • Are actiune antiinfectioasa.
  • Substanta antioxidanta redutabila. Aceasta substanta inhiba oxidarea altor molecule si protejeaza organismul de radicalii liberi, molecule reactive de oxigen care pot dauna lipidelor din membranele celulare, proteine ​​si ADN. De asemenea, mai multe studii au confirmat ca aportul de antioxidanti are un efect pozitiv asupra promovarii imunitatii impotriva stresului oxidativ.
  • Atenueaza mult simptomele si efectele secundare ale curelor citostatice si/sau radioterapice.
  • Stimuleaza ARN-ul mesager, cat si sinteza unor proteine si glicoproteine
  • Creste numarul si stimuleaza activitatea limfocitelor T „ajutatoare” (LTh).
  • Este un frenator folicular in sindromul premenstrual.
  • Stimuleaza si creste sinteza progesteronului
  • Ajuta la formarea smaltului dentar
  • Utila in tratamentul retinitei pigmentare si asigura vederea normala (participa la sinteza rodopsinei, pigment fotosensibil din ochi) si protectia epiteliilor. Determina inductia, diferentierea si cresterea tesuturilor epiteliale, le mentine integritatea si previne keratinizarea. Totodata, un studiu efectuat in 2016 arata ca aportul crescut de carotenoizi reduce riscul degenerescentei maculare legate de varsta. In plus, rezultatele studiului din 2017 indica faptul ca aportul mai mare de legume si fructe, care contin betacaroten, dar si alfacaroten si vitamina C, pot avea, de asemenea, un efect protector impotriva AMD (vederea incetosata) la fumatori. Totusi, prin consumul de morcovi si legume sau fructe similare nu veti obtine o „vedere agera”, dar puteti mari vitalitatea ochilor la o varsta inaintata.
  • Rol important in reproducere
  • Utila in tratamentul calvitiei androgenice, a ridurilor si a acneei juvenile
  • Scade riscul dezvoltarii unor boli cardio-vasculare la persoanele care asociaza si un stil de viata sanatos; reduce semnificativ frecventa infarctului miocardic, iar recuperarea post-infarct este de scurta durata, iar riscul recidivelor este mai mic. Acelasi efect il prezinta si Coenzima Q10.
  • Este vitamina longevitatii intarziind mult aparitia senilitatii. Stresul oxidativ este un factor major implicat in aparitia afectiunilor degenerative (boala Parkinson, Alzheimer, diabetul, ateroscleroza, osteoartrita, osteoporoza, cancerul). Prin consumul de alimente bogate in betacaroten, astfel de afectiuni sunt prevenite.
  • Determina secretia lizozimului salivar
  • Stimuleaza cresterea osoasa si dentara
  • Este un antagonist tiroidian
  • Protector impotriva radiatiilor de orice fel. Administrarea betacarotenului pe cale orala poate ajuta la scaderea incidentei arsurilor solare la persoanele sensibile la soare.
  • Impreuna cu vitamina C, reduce mult secretia de mucus bronsic la astmatici si la bronsiticii cronici (BPCO)
  • I s-a demonstrat eficienta si-n SIDA, studiile fiind inca in curs
  • Protejeaza ADN-ul celular de actiunea nociva a toxinelor

Vezi si: Sucul de morcovi protejeaza plamanii si intareste sistemul imunitar

Doza recomandata:

5000-8000 UI = 2-3 mg/zi (un morcov mediu contine ceva mai mult de 10.000 UI).

Deficitul de betacaroten se intalneste la populatiile ce consuma cantitati scazute de vitamina A. Deficitul de vitamina A a fost asociat cu adaptarea vizuala anormala la intuneric (orbirea nocturna), pielea uscata, scaderea rezistentei la infectii si alte simptome. De asemenea, nu trebuie facut nici exces, deoarece exista situatii cand pielea capata o coloratie galben-portocalie (afectiune numita carotenodermie), in special in zona palmelor, a nasului sau a ochilor.

Carotenoizii au efecte identice cu ale vitaminei A, dar riscul dezvoltarii unei intoxicatii este aproape nul la doze enorme

Dr. Calin Marginean declara ca vitamina A luata constant perioade indelungate la doze mari prezinta riscuri majore, insa precursorul sau, betacarotenul nu prezinta riscuri, chiar la doze enorme (x 100 doza zilnica); majoritatea fructelor si legumelor contin cantitati mult mai mari de betacaroten decat de vitamina A.

Surse (mg/100 g produs):

-lucerna (4,818), morcov (3-9), migdale (5-6), salata (4-8), macese (5), alune (4,4), arahide (3,6), spanac (2,5), varza (2), sfecla rosie (1,78), mango (1,454), papaya (1,25), patrunjel, nuca (1,2), pepene galben (1,03) caisa (0,606), masline (0,2), tomate (0,133), ulei de catina, germeni de grau, leguminoase, radacinoase, citrice, prune, usturoi, ceapa, fasole verde, tot ce-i verde, zmeura, pere, mere, smochine, creson, mazare, bostan, dude, gutui, avocado, castane, cirese, banane, nap, castravete, ananas, coacaze, mei, ovaz, orez, papadie, struguri, telina, aloe etc.

Vezi si: Pudra de orz verde, cel mai bun supliment alimentar

Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:

You may also like...