Pentru persoanele alergice la ambrozie, sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie pot fi cele mai dificile săptămâni ale anului. Strănutul în rafale, nasul care curge continuu, senzația de nas înfundat, mâncărimea ochilor și lăcrimarea pot fi confundate ușor cu o răceală, însă există câteva diferențe importante.
În România, sezonul polenului de ambrozie este în plină desfășurare. Surse medicale românești indică în mod constant lunile august–septembrie drept perioada de vârf, cu posibilitatea ca polenizarea să continue și în octombrie, în funcție de condițiile meteorologice.
La 24 august 2026, datele de monitorizare bazate pe estimările Copernicus CAMS indicau un nivel ridicat de polen de ambrozie la nivel național, ceea ce confirmă că perioada este relevantă pentru persoanele sensibilizate.
Dar de ce este ambrozia atât de problematică și, mai ales, ce putem face atunci când încep simptomele?
Ce este ambrozia și de ce provoacă alergii?
Ambrozia, cunoscută științific sub numele de Ambrosia artemisiifolia, este o plantă invazivă care se poate dezvolta în numeroase tipuri de terenuri, inclusiv pe marginea drumurilor, terenuri neîngrijite, șantiere, terenuri agricole și zone urbane.
Problema pentru persoanele alergice nu este planta în sine, ci polenul pe care îl eliberează în aer.
Sistemul imunitar al unei persoane sensibilizate identifică anumite proteine din polen drept o amenințare și declanșează o reacție inflamatorie. Sunt eliberate substanțe precum histamina, iar rezultatul poate fi apariția simptomelor de rinită și conjunctivită alergică.
Potrivit American Academy of Allergy, Asthma & Immunology (AAAAI), rinita alergică apare atunci când mucoasa nazală se inflamează după expunerea la alergeni inhalatori, iar simptomele tipice includ strănut, congestie nazală, secreții nazale apoase și mâncărime la nivelul nasului, gurii, gâtului sau ochilor.
De ce este perioada aceasta atât de dificilă?
Ambrozia începe să polenizeze în timpul verii, iar concentrațiile de polen tind să crească în august și septembrie.
În România, medicii alergologi avertizează că a doua jumătate a lunii august reprezintă una dintre perioadele în care simptomele pot deveni foarte intense.
Pentru o persoană sensibilizată, acest lucru poate însemna săptămâni întregi cu:
- strănut repetat;
- nas înfundat;
- secreții nazale apoase;
- mâncărime nazală;
- ochi roșii și iritați;
- lăcrimare;
- tuse;
- oboseală;
- somn perturbat.
În cazul persoanelor care au și astm, expunerea la alergeni poate contribui la agravarea simptomelor respiratorii. AAAAI menționează că rinita alergică poate agrava simptomele astmului la persoanele care suferă de ambele afecțiuni.
Cum recunoști alergia la ambrozie?
Unul dintre cele mai utile indicii este caracterul sezonier și repetitiv al simptomelor.
Dacă în fiecare an, în aceeași perioadă, apar strănutul, nasul care curge și mâncărimea ochilor, iar simptomele se ameliorează după terminarea sezonului de polen, merită luată în calcul o alergie sezonieră.
Cele mai frecvente manifestări sunt:
Strănut în rafale
Persoana poate strănuta de mai multe ori consecutiv, în special după expunerea la aer liber.
Nas care curge
Secrețiile sunt de obicei apoase și clare, spre deosebire de secrețiile care pot apărea în unele infecții respiratorii.
Nas înfundat
Inflamația mucoasei nazale poate face respirația dificilă și poate determina respirația pe gură.
Mâncărime
Senzația de mâncărime în nas, cerul gurii sau gât este caracteristică rinitei alergice.
Ochii roșii și apoși
Conjunctivita alergică poate provoca:
- mâncărime;
- lăcrimare;
- roșeață;
- senzație de nisip în ochi.
Tuse și simptome respiratorii
Unele persoane pot dezvolta tuse, respirație șuierătoare sau senzație de constricție toracică, mai ales dacă există și astm.
Alergie la ambrozie sau răceală? Cum le diferențiezi
Cele două situații pot arăta asemănător la început, dar există câteva indicii.
| Alergia la ambrozie | Răceala |
|---|---|
| Apare sau se agravează în sezonul de polen | Poate apărea în orice perioadă |
| Strănut frecvent, uneori în rafale | Strănutul poate exista, dar este de obicei mai puțin dominant |
| Mâncărime în nas și ochi | Mâncărimea este mai puțin caracteristică |
| Ochii pot fi foarte apoși și iritați | Ochii sunt mai rar simptomul principal |
| Secreții nazale de obicei apoase | Secrețiile se pot modifica pe parcurs |
| Poate dura săptămâni sau luni în sezon | De regulă se ameliorează în câteva zile |
| Febra nu este caracteristică | Febra poate apărea în unele infecții |
Totuși, simptomele se pot suprapune, iar diagnosticul corect nu trebuie făcut doar pe baza unui tabel. Dacă manifestările sunt persistente sau severe, un medic alergolog poate stabili cauza.
Când ar trebui să mergi la alergolog?
Dacă simptomele apar în fiecare an în aceeași perioadă, sunt suficient de puternice încât să afecteze somnul sau activitatea zilnică ori nu răspund la măsurile obișnuite, este indicată o evaluare medicală.
Diagnosticul poate include istoricul simptomelor și teste pentru identificarea alergenilor.
AAAAI explică faptul că testarea alergologică poate fi realizată prin teste cutanate sau, în anumite situații, prin analize de sânge pentru identificarea anticorpilor IgE specifici.
Un test pozitiv trebuie însă interpretat în contextul simptomelor. Sensibilizarea la un alergen nu înseamnă automat că acel alergen este cauza tuturor simptomelor unei persoane.
Ce poți face pentru a reduce expunerea la polen?
Nu putem controla concentrația de polen din atmosferă, dar putem reduce cantitatea la care suntem expuși.
1. Verifică nivelul de polen
În zilele cu niveluri ridicate, persoanele alergice pot încerca să limiteze timpul petrecut în aer liber, în special atunci când simptomele sunt greu de controlat.
Pentru informații locale, pot fi utile serviciile de monitorizare a polenului. De exemplu, monitorizarea zilnică a polenului de ambrozie indica la 24 august un nivel ridicat la nivel național.
2. Aerisește strategic
Dacă știi că polenul îți declanșează simptomele, este util să urmărești nivelurile locale înainte de a deschide larg ferestrele.
În perioadele cu concentrații mari, aerisirea poate fi adaptată astfel încât să limitezi expunerea.
3. Schimbă hainele după ce ai stat afară
Polenul se poate depune pe haine și păr.
După o perioadă petrecută în aer liber, schimbarea hainelor și dușul pot reduce cantitatea de polen adusă în locuință.
4. Nu usca hainele afară în zilele cu polen ridicat
Dacă hainele sau lenjeria sunt lăsate mult timp în aer liber, particulele de polen se pot depune pe țesături.
Pentru persoanele foarte sensibile, uscarea în interior sau într-un uscător poate fi o alternativă în zilele cu concentrații ridicate.
5. Curăță regulat locuința
Aspirarea și ștergerea suprafețelor pot ajuta la reducerea particulelor alergene din interior.
Este util să acorzi atenție în special dormitorului, deoarece un nas înfundat și ochii iritați pot transforma somnul într-o experiență dificilă.
6. Nu ignora mașina
Dacă petreci mult timp în mașină, schimbarea sau întreținerea filtrului de habitaclu și folosirea corespunzătoare a sistemului de ventilație pot contribui la reducerea expunerii.
Ce tratamente există?
Tratamentul depinde de intensitatea simptomelor și de diagnosticul stabilit.
Pentru rinita alergică pot fi utilizate, la recomandarea medicului sau farmacistului, tratamente precum:
- antihistaminice;
- corticosteroizi nazali;
- antihistaminice nazale;
- soluții saline nazale;
- alte tratamente adaptate simptomelor.
AAAAI menționează corticosteroizii nazali și antihistaminicele printre opțiunile folosite pentru controlul rinitei alergice.
Este important să nu folosim spray-urile nazale decongestionante pe termen lung fără recomandare medicală. Unele produse pot provoca congestie de rebound dacă sunt utilizate prea mult timp.
Poate imunoterapia să trateze alergia la ambrozie?
Da, dar este important să înțelegem ce înseamnă acest lucru.
Imunoterapia alergen-specifică urmărește să reducă sensibilitatea organismului la alergenul responsabil și este diferită de simpla administrare a unui antihistaminic pentru ameliorarea simptomelor.
Poate fi administrată sub formă de injecții sau, pentru anumite alergii și în anumite țări, sub formă de comprimate sublinguale.
AAAAI consideră imunoterapia o metodă dovedită de tratament pentru rinita alergică, cu posibilitatea de a oferi beneficii pe termen lung.
Pentru alergia la ambrozie, tratamentul de desensibilizare este planificat în funcție de sezon și de produsul utilizat. Nu este o soluție pe care să o începi singur în plin sezon fără evaluare alergologică.
AAAAI oferă informații despre imunoterapia sublinguală pentru rinita alergică, inclusiv despre utilizarea acesteia pentru alergia la ambrozie în Statele Unite.
Dar ce putem face „naturist”?
Problema este că nu există dovezi suficiente pentru a prezenta astfel de remedii drept tratament al alergiei la ambrozie.
Un ceai cald poate fi plăcut pentru gât, iar o alimentație echilibrată contribuie la sănătatea generală, dar acestea nu elimină sensibilizarea la polen.
De asemenea, persoanele alergice trebuie să fie atente inclusiv la produsele pe bază de plante. „Natural” nu înseamnă automat lipsit de reacții adverse sau interacțiuni.
Vezi si articolul Cum scapi de alergia la ambrozie. Desenzibilizarea la polen se poate face in Ambulatoriul Spitalului Universitar din Bucuresti
Poate ambrozia să agraveze astmul?
Da.
Rinita alergică și astmul sunt frecvent asociate, iar expunerea la alergeni poate agrava simptomele respiratorii la persoanele cu astm.
De aceea, tusea persistentă, respirația șuierătoare, senzația de apăsare în piept sau lipsa de aer nu ar trebui puse automat pe seama unei simple alergii nazale.
Dacă aceste simptome apar sau se agravează, este importantă evaluarea medicală.
Dificultatea severă de respirație, umflarea buzelor sau limbii, senzația de sufocare ori pierderea stării de conștiență reprezintă situații de urgență medicală.
De ce este important să nu ignorăm alergia?
O alergie sezonieră poate părea o problemă minoră — „doar strănut câteva săptămâni”.
În realitate, simptomele persistente pot afecta:
- somnul;
- concentrarea;
- randamentul la muncă;
- activitatea fizică;
- calitatea vieții.
Nasul înfundat și somnul fragmentat pot duce la oboseală în timpul zilei, iar persoana poate ajunge să creadă că are „astenie de toamnă” când, de fapt, problema este expunerea continuă la polen.
De aceea, recunoașterea simptomelor și controlul lor din timp pot face diferența.
Ambrozia nu înseamnă că trebuie să renunți la ieșirile în aer liber
Pentru persoanele alergice, scopul nu este izolarea totală.
Este aproape imposibil să elimini complet expunerea la polen în timpul sezonului.
Obiectivul realist este să reduci expunerea atunci când concentrațiile sunt mari și să controlezi corect simptomele.
Dacă în fiecare an, în august și septembrie, apar aceleași simptome, acesta poate fi un moment bun pentru o evaluare alergologică și pentru stabilirea unui plan pentru sezonul următor.
Actualizat: 25 august 2026
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
