Aditivii alimentari sunt prezenți într-o mare parte dintre produsele procesate pe care le consumăm zilnic, de la mezeluri și produse conservate până la băuturi și alimente gata preparate. Un studiu amplu realizat pe peste 112.000 de persoane sugerează că un consum mai ridicat al anumitor conservanți alimentari ar putea fi asociat cu un risc mai mare de hipertensiune arterială și, în unele cazuri, de boli cardiovasculare.
Cercetarea, publicată în European Heart Journal, a analizat date provenite din cohorta franceză NutriNet-Santé și a urmărit 112.395 de adulți. Participanții au fost monitorizați, în medie, timp de aproape opt ani.
Rezultatele atrag atenția asupra a opt aditivi alimentari utilizați pe scară largă. Este însă important de precizat de la început că cercetarea arată asocieri statistice, nu demonstrează că acești aditivi provoacă în mod direct hipertensiune sau boli cardiovasculare.
Ce au descoperit cercetătorii
Participanții la studiul NutriNet-Santé au completat în mod repetat jurnale alimentare detaliate de 24 de ore, cercetătorii putând identifica inclusiv mărcile comerciale ale produselor consumate.
Ulterior, informațiile au fost corelate cu baze de date privind compoziția alimentelor și cu analize de laborator pentru a estima cantitatea de aditivi la care era expus fiecare participant.
În perioada analizată au fost înregistrate 5.544 de cazuri noi de hipertensiune arterială și 2.450 de cazuri de boli cardiovasculare, dintre care 1.142 de evenimente cerebrovasculare și 1.308 cazuri de boală coronariană.
În cazul conservanților non-antioxidanți, persoanele cu cel mai ridicat consum au prezentat o incidență a hipertensiunii cu aproximativ 29% mai mare decât cele cu cel mai redus consum. Pentru bolile cardiovasculare, diferența a fost de aproximativ 16%.
În același timp, consumul ridicat de conservanți cu rol antioxidant a fost asociat cu o incidență a hipertensiunii cu aproximativ 22% mai mare.
Care sunt cei 8 aditivi alimentari asociați cu hipertensiunea
Dintre conservanții individuali analizați și consumați de cel puțin 10% dintre participanți, cercetătorii au identificat opt pentru care asocierea cu hipertensiunea a rămas semnificativă statistic și după aplicarea corecțiilor pentru testări multiple.
1. Sorbat de potasiu – E202
Sorbatul de potasiu (E202) este un conservant utilizat pentru a împiedica dezvoltarea mucegaiurilor și drojdiilor. Poate fi întâlnit în diferite produse procesate și ambalate.
În studiu, un consum mai ridicat de E202 a fost asociat cu o incidență cu aproximativ 39% mai mare a hipertensiunii, comparativ cu nivelul de referință analizat de cercetători.
2. Metabisulfit de potasiu – E224
E224 face parte din categoria sulfiților și este folosit pentru conservarea unor alimente și băuturi.
În cohorta analizată, 83,7% din aportul total de sulfiți provenea din băuturi alcoolice.
Metabisulfitul de potasiu a fost asociat cu o incidență cu aproximativ 16% mai mare a hipertensiunii arteriale.
3. Nitrit de sodiu – E250
Nitritul de sodiu (E250) este probabil unul dintre cei mai cunoscuți conservanți de pe această listă. Este utilizat în special în carnea procesată și în unele mezeluri pentru conservare și pentru menținerea culorii caracteristice.
În cadrul studiului, 54% din aportul de nitriți provenea din carnea procesată.
Un aport mai ridicat de E250 a fost asociat cu o incidență cu aproximativ 16% mai mare a hipertensiunii.
Vezi si Un consum mare de carne rosie creste riscul de diabet, arata studiile
4. Acid ascorbic – E300
Aici apare o situație care poate părea surprinzătoare. Acidul ascorbic este vitamina C, însă în industria alimentară E300 este folosit și ca antioxidant și conservant.
Studiul nu sugerează că vitamina C prezentă în mod natural în fructe și legume ar fi periculoasă.
Cercetătorii au analizat în mod specific expunerea provenită din utilizarea substanței ca aditiv alimentar. Autorii subliniază chiar această diferență, deoarece studiile anterioare au asociat consumul alimentelor bogate în vitamina C cu beneficii cardiovasculare.
În noua cercetare, un consum mai mare de E300 ca aditiv a fost asociat cu o incidență cu aproximativ 14% mai mare a hipertensiunii.
Mai mult, acidul ascorbic E300 a fost singurul dintre cei opt aditivi pentru care analiza individuală a identificat și o asociere semnificativă statistic cu bolile cardiovasculare în ansamblu: o incidență cu aproximativ 15% mai mare.
5. Ascorbat de sodiu – E301
Ascorbatul de sodiu (E301) este sarea de sodiu a acidului ascorbic și este utilizat ca antioxidant alimentar.
Consumul mai ridicat de E301 a fost asociat în studiu cu o incidență cu aproximativ 12% mai mare a hipertensiunii arteriale.
6. Eritorbat de sodiu – E316
Eritorbatul de sodiu (E316) este un antioxidant utilizat pentru a preveni oxidarea și modificările nedorite ale alimentelor.
Este întâlnit inclusiv în produsele din carne procesată. În cadrul studiului, aproximativ 42% din aportul de erit orbați provenea din această categorie de alimente.
Pentru E316, consumul mai ridicat a fost asociat cu o incidență cu aproximativ 14% mai mare a hipertensiunii.
7. Acid citric – E330
Acidul citric (E330) este unul dintre cei mai răspândiți aditivi alimentari și poate fi folosit pentru reglarea acidității și pentru proprietățile sale antioxidante.
Și în acest caz trebuie făcută diferența între acidul citric prezent în mod natural în alimente și cel utilizat drept aditiv alimentar.
În studiul NutriNet-Santé, expunerea mai mare la E330 ca aditiv a fost asociată cu o incidență cu aproximativ 25% mai mare a hipertensiunii arteriale.
8. Extracte de rozmarin – E392
Poate cea mai neașteptată apariție pe listă este E392 – extracte de rozmarin, utilizat ca antioxidant pentru a proteja alimentele împotriva oxidării.
Un consum mai ridicat a fost asociat cu o incidență cu aproximativ 10% mai mare a hipertensiunii. Asocierea a fost mai modestă decât în cazul altor aditivi identificați în cercetare.
Nu înseamnă că acidul citric, vitamina C sau rozmarinul sunt periculoase
Această precizare este esențială pentru interpretarea studiului.
Faptul că E300 este acid ascorbic nu înseamnă că trebuie să evităm fructele și legumele bogate în vitamina C. În mod similar, rezultatele pentru E330 nu înseamnă că lămâile sau alte citrice sunt asociate cu hipertensiunea, iar asocierea observată pentru E392 nu înseamnă că folosirea rozmarinului ca plantă aromatică reprezintă un pericol.
Autorii au analizat expunerea la aceste substanțe atunci când sunt utilizate ca aditivi alimentari, în contextul alimentelor și băuturilor consumate de participanți.
De altfel, cercetătorii arată că proporția provenită din aditivi diferă foarte mult de la o substanță la alta. În cazul acidului citric, aproximativ 16% din aport provenea din utilizarea sa ca aditiv, iar pentru ascorbați proporția era de aproximativ 29%.
În ce alimente au fost găsiți mai frecvent acești conservanți
Analiza oferă și câteva indicii despre sursele alimentare ale conservanților.
De exemplu, cercetătorii au constatat că:
- 83,7% din aportul de sulfiți provenea din băuturi alcoolice;
- 54% din aportul de nitriți provenea din carne procesată;
- 42,1% din aportul de erit orbați provenea tot din carne procesată;
- 51% din aportul de ascorbați provenea din fructe și legume procesate;
- aproximativ 25,9% din aportul de citrați provenea din fructe și legume procesate.
Aceste date nu înseamnă că toate produsele din categoriile respective conțin aditivii menționați. Compoziția diferă considerabil de la un produs și de la un producător la altul, motiv pentru care verificarea etichetei rămâne cea mai simplă metodă de a afla ce conține un anumit aliment.
Ce legătură există între conservanți și bolile de inimă
Cercetătorii nu au stabilit încă mecanismul prin care acești aditivi ar putea influența tensiunea arterială sau sănătatea cardiovasculară.
Există însă ipoteze care trebuie investigate.
Autorii menționează, de exemplu, rezultate experimentale anterioare privind efectele sorbatului de potasiu asupra produșilor finali de glicare avansată și cercetări pe animale care sugerează că nitriții ar putea influența rezistența la insulină.
Aceste mecanisme nu demonstrează însă că aceleași efecte apar la oamenii care consumă alimente ce conțin dozele autorizate ale acestor aditivi. Tocmai de aceea autorii solicită cercetări experimentale suplimentare.
Un alt studiu recent a analizat efectul „cocktailului” de aditivi
Rezultatele sunt cu atât mai interesante cu cât o altă cercetare din cohorta NutriNet-Santé, publicată în septembrie 2026 în revista BMC Medicine, a analizat nu doar aditivii individuali, ci și amestecurile de aditivi alimentari consumate în viața reală.
Cercetătorii au identificat mai multe combinații de aditivi asociate cu o incidență mai mare a hipertensiunii, bolilor cardiovasculare sau bolii coronariene. Autorii consideră că evaluările viitoare privind siguranța alimentară ar trebui să țină cont și de expunerea simultană la mai mulți aditivi, nu numai de fiecare substanță analizată separat.
Studiul nu demonstrează că aditivii provoacă hipertensiune
Aceasta este principala limitare a cercetării.
Studiul este unul observațional, ceea ce înseamnă că poate identifica asocieri, dar nu poate demonstra o relație directă de tip cauză-efect.
Este posibil, de exemplu, ca persoanele care consumă cantități mai mari din anumiți aditivi să consume și mai multe alimente ultraprocesate sau să prezinte alte caracteristici care influențează sănătatea cardiovasculară.
Cercetătorii au ajustat analizele pentru numeroși factori care ar putea influența rezultatele și au efectuat mai multe analize de sensibilitate, însă recunosc că influența unor factori neidentificați nu poate fi exclusă complet.
Prin urmare, rezultatele nu reprezintă un motiv pentru eliminarea panicată a tuturor produselor care conțin acești aditivi și nici nu demonstrează că un aliment care conține E202, E250 sau E330 va provoca hipertensiune.
Ele sugerează însă că efectele consumului regulat și pe termen lung al anumitor conservanți merită cercetate mai atent.
Ce putem face pentru a reduce consumul de aditivi alimentari
O metodă simplă este reducerea proporției de alimente ultraprocesate din dieta zilnică și alegerea, atunci când este posibil, a alimentelor proaspete sau minim procesate.
Citirea listei ingredientelor poate ajuta, de asemenea, la identificarea produselor care conțin numeroși conservanți, coloranți, îndulcitori sau alți aditivi.
Nu este însă necesar ca orice aliment care conține un „E” să fie considerat automat nesănătos. Aditivii autorizați sunt evaluați și reglementați, iar codurile E identifică substanțe aprobate pentru utilizare în alimente în Uniunea Europeană.
Noul studiu ridică însă o întrebare importantă privind efectele expunerii cronice și cumulate, mai ales atunci când mai mulți aditivi sunt consumați simultan prin numeroase produse procesate.
Autorii cercetării concluzionează că, dacă rezultatele vor fi confirmate de studii viitoare, ar putea fi justificată reevaluarea anumitor reglementări privind utilizarea conservanților alimentari.
Vezi si Studiu: Legatura intre antibiotice si declinul cognitiv la femeile de varsta mijlocie
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
