Virusul West Nile continuă să circule în România în această vară, iar protecția împotriva înțepăturilor de țânțari devine cu atât mai importantă în perioada de vârf a sezonului. La 21 august 2026, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) raporta 28 de cazuri de West Nile în România și 14 zone afectate.
Între timp, cele mai recente date naționale disponibile indică un bilanț mai mare. Potrivit informațiilor publicate pe baza raportării INSP, în perioada 3 iunie–20 august 2026 au fost înregistrate 34 de cazuri de infecție cu virusul West Nile în România: 26 confirmate și 8 probabile. Au fost raportate și două decese, la persoane vârstnice cu comorbidități.
Diferența dintre cifre nu înseamnă neapărat o contradicție: ECDC și INSP au momente și sisteme de raportare diferite. Pentru situația națională, datele INSP sunt reperul cel mai relevant, în timp ce ECDC permite compararea României cu celelalte țări europene.
Iar sezonul nu s-a încheiat. În Europa, transmiterea virusului West Nile este în mod obișnuit mai intensă în lunile de vară, iar luna august și începutul lui septembrie reprezintă o perioadă importantă de supraveghere.
Ce este virusul West Nile?
Virusul West Nile este un virus transmis în principal prin înțepătura unui țânțar infectat.
În ciclul natural al virusului sunt implicate în special păsările și țânțarii. Țânțarul se infectează atunci când se hrănește cu sângele unei păsări infectate și poate transmite ulterior virusul unei alte gazde.
Pentru oameni, lucrul cel mai important este simplu:
nu țânțarul în sine este problema, ci posibilitatea ca acesta să fie infectat.
Asta înseamnă și că o înțepătură de țânțar nu trebuie interpretată automat ca o posibilă infecție cu West Nile.
România, printre țările europene afectate
Datele ECDC de la 21 august 2026 arată o extindere a transmiterii West Nile în Europa.
Au fost raportate 625 de cazuri umane dobândite local în 12 țări europene, iar virusul fusese identificat în 99 de zone.
România avea 28 de cazuri în sistemul ECDC și 14 zone afectate, fiind pe locul al treilea în Europa după numărul zonelor raportate, după Italia și Grecia.
ECDC atrage atenția asupra necesității consolidării supravegherii și a măsurilor de control al țânțarilor pe măsură ce sezonul de transmitere continuă.
Aceste date nu înseamnă că trebuie să intrăm în panică. Înseamnă că prevenția este mai importantă decât ignorarea problemei.
Cât de mare este riscul după o înțepătură?
Riscul nu poate fi stabilit doar pentru că ai fost înțepat.
Mai întâi, țânțarul trebuie să fie infectat cu virusul West Nile. În plus, majoritatea persoanelor infectate nu dezvoltă simptome.
Atunci când apar manifestări, acestea pot include:
- febră;
- durere de cap;
- oboseală;
- dureri musculare;
- greață;
- vărsături;
- erupții cutanate;
- ganglioni limfatici măriți.
Într-un număr mic de cazuri, infecția poate evolua către o formă severă care afectează sistemul nervos.
Potrivit informațiilor ECDC despre infecția cu virusul West Nile, formele neuroinvazive pot include encefalită, meningită sau meningoencefalită.
Cine are cel mai mare risc de formă severă?
Deși infecția poate apărea la orice vârstă, persoanele în vârstă au un risc mai mare de a dezvolta forme severe.
Riscul poate fi crescut și la persoanele cu anumite afecțiuni sau cu sistemul imunitar compromis.
Datele românești din actualul sezon au inclus două decese la persoane vârstnice care prezentau și comorbidități.
De aceea, pentru persoanele vulnerabile, prevenirea înțepăturilor este cu atât mai importantă.
Cum ne protejăm de țânțarii care pot transmite West Nile?
Vestea bună este că măsurile de protecție sunt simple.
Nu avem nevoie de metode spectaculoase, ci de reducerea contactului dintre țânțari și piele.
1. Folosește un repelent
Un repelent pentru insecte poate reduce probabilitatea de a fi înțepat.
Produsele care conțin substanțe active cu eficiență demonstrată împotriva țânțarilor sunt o opțiune mai sigură decât să ne bazăm exclusiv pe remedii improvizate.
Respectă întotdeauna instrucțiunile de pe etichetă și indicațiile privind utilizarea la copii.
Important: repelentul nu „omoară virusul” și nu tratează o eventuală infecție. Rolul lui este să reducă înțepăturile.
2. Poartă haine care acoperă pielea
Mai ales seara sau în zonele unde există mulți țânțari, pantalonii lungi și bluzele cu mânecă lungă pot reduce suprafața de piele expusă.
Hainele largi și deschise la culoare pot fi mai ușor de purtat pe vreme caldă.
Nu este o măsură perfectă, dar este una simplă și utilă.
3. Montează plase la ferestre
Una dintre cele mai eficiente metode de a reduce contactul cu țânțarii este să împiedici insectele să intre în casă.
Plasele pentru ferestre și uși sunt recomandate și de Institutul Național de Sănătate Publică.
În recomandările publicate de INSP pentru protecția împotriva infecției cu virusul West Nile sunt incluse măsuri precum folosirea plaselor de protecție la ferestre și eliminarea apei stagnante din jurul gospodăriei.
4. Elimină apa stagnantă din jurul casei
Aceasta este una dintre cele mai importante măsuri pe care le putem lua individual.
Țânțarii își pot depune ouăle în recipiente în care rămâne apă.
Verifică periodic:
- gălețile;
- ligheanele;
- ghivecele și farfuriile acestora;
- recipientele pentru animale;
- jucăriile lăsate în curte;
- butoaiele;
- bazinele;
- jgheaburile înfundate;
- orice recipient în care apa poate stagna.
Nu este nevoie de un iaz pentru ca problema să apară. Și cantitățile mici de apă stagnată pot deveni relevante pentru dezvoltarea țânțarilor.
5. Nu lăsa apa săptămâni întregi în recipiente
Dacă ai recipiente care trebuie să rămână afară, acestea trebuie golite și curățate regulat.
Pentru recipientele care trebuie să păstreze apă, protejarea lor împotriva accesului țânțarilor este importantă.
În cazul curților și grădinilor, merită verificat periodic fiecare loc în care apa de ploaie se poate acumula.
6. Fii atent mai ales când stai seara afară
Țânțarii nu au un singur interval universal în care înțeapă.
Activitatea poate varia în funcție de specie, temperatură și condițiile locale.
De aceea, dacă în curte, pe terasă sau în apropierea unor zone cu vegetație există mulți țânțari, este prudent să folosești măsuri de protecție indiferent de ora exactă.
7. Nu te baza doar pe „remedii naturale”
Pentru un site precum SfatNaturist.ro, această precizare este importantă.
Uleiul de citronella, lavanda, eucaliptul sau alte substanțe aromatice pot fi promovate ca soluții naturale împotriva țânțarilor.
Unele substanțe vegetale au într-adevăr proprietăți repelente în anumite condiții, însă durata și eficiența protecției diferă foarte mult de la un produs la altul.
Nu este prudent să considerăm că o lumânare parfumată sau câteva picături de ulei esențial oferă aceeași protecție ca un repelent testat și utilizat conform instrucțiunilor.
În cazul virusului West Nile, prevenția trebuie să se bazeze în primul rând pe măsuri pentru care există dovezi și recomandări oficiale.
Poți lua West Nile de la o altă persoană?
În mod obișnuit, nu.
Virusul West Nile nu se transmite prin contactul obișnuit dintre oameni, precum:
- strângerea mâinii;
- îmbrățișare;
- tuse;
- strănut;
- statul în aceeași încăpere.
Principala cale de transmitere este înțepătura țânțarului infectat.
Există însă situații rare în care virusul poate fi transmis prin sânge, transplant de organe sau în timpul sarcinii. Aceste situații sunt diferite de transmiterea obișnuită prin țânțari.
Ce faci dacă ai fost înțepat de un țânțar?
În primul rând, nu intra în panică.
O înțepătură nu înseamnă că ai West Nile.
Majoritatea țânțarilor nu sunt infectați, iar majoritatea infecțiilor cu West Nile sunt asimptomatice.
Urmărește însă apariția unor simptome neobișnuite în perioada următoare.
Dacă apar febră, durere de cap puternică, stare generală alterată sau alte simptome sugestive, discută cu medicul și menționează faptul că ai fost expus la țânțari într-o zonă în care virusul West Nile circulă.
Care sunt semnele de alarmă?
Cele mai multe infecții nu evoluează către forme severe.
Dar anumite simptome trebuie să determine o evaluare medicală rapidă.
Printre acestea se numără:
- febră mare;
- durere de cap severă;
- rigiditatea cefei;
- confuzie;
- dezorientare;
- tremor;
- convulsii;
- slăbiciune musculară;
- pierderea stării de conștiență.
Aceste manifestări pot apărea în formele neuroinvazive ale bolii și nu trebuie tratate acasă cu ceaiuri sau suplimente.
Există vaccin împotriva West Nile pentru oameni?
În prezent, nu există un vaccin de uz uman disponibil pe scară largă pentru prevenirea infecției cu virusul West Nile.
De asemenea, nu există un antiviral specific care să elimine virusul din organism.
Tratamentul formelor severe este unul de susținere și poate necesita spitalizare.
Tocmai de aceea, prevenirea înțepăturilor rămâne esențială.
De ce este situația importantă tocmai acum?
Pentru că suntem în plin sezon de transmitere.
La nivel european, numărul zonelor afectate a crescut rapid în luna august. ECDC raporta la 21 august 99 de zone afectate în 12 țări, față de 77 de zone în raportarea din 13 august. România avea 14 zone afectate.
În același timp, datele naționale au ajuns la 34 de cazuri până la 20 august.
Așadar, sfârșitul verii nu este momentul să renunțăm la măsurile de protecție împotriva țânțarilor.
Un plan simplu pentru protecția familiei
Nu este nevoie să transformăm fiecare seară de vară într-o operațiune complicată.
Un plan practic poate arăta astfel:
În casă:
plase la ferestre și uși, eliminarea locurilor prin care pot intra țânțarii.
În curte:
eliminarea apei stagnante și verificarea recipientelor după ploaie.
Când ieșim:
haine care acoperă pielea și repelent, dacă există risc de înțepături.
Pentru persoanele vulnerabile:
atenție suplimentară la prevenție și consult medical dacă apar simptome.
Dacă apar simptome neurologice:
evaluare medicală urgentă.
Surse și dovezi
- ECDC – Seasonal surveillance in humans in 2026 for West Nile virus – datele europene actualizate la 21 august 2026, inclusiv cele 28 de cazuri raportate pentru România și 14 zone afectate.
- ECDC – West Nile virus infection – informații despre transmitere, simptome și formele neuroinvazive.
- INSP – Recomandări pentru protejarea împotriva infecției cu virusul West Nile – recomandări oficiale privind plasele, apa stagnantă și protecția împotriva țânțarilor.
- EFSA/ECDC – Surveillance of West Nile virus infections in humans and animals – date europene privind supravegherea infecțiilor la oameni și animale.
Actualizat: 25 august 2026
Daca iti plac articolele noastre si vrei sa ne fii alaturi si pe Facebook, te asteptam sa te alaturi comunitatii printr-un Like:
