Tinctura de merisor. Cum se prepara si in ce afectiuni este recomandata

Tinctura de tei Cum se prepara si in ce afectiuni este recomandata (1)

Acest mic arbust cu frunzele mereu verzi creste in zonele muntoase, de regula la marginea padurii, fiind considerat o adevarata vedeta a fitoterapiei datorita efectului sau antiinfectios extrem de puternic.

Atat frunzele, cat si fructele de merisor sunt o adevarata uzina farmaceutica, unde sunt produse anumite medicamente antiinfectioase. Trebuie sa stii ca merișorul se poate consuma in diferite moduri, insa dintre toate produsele vegetale administrate pe cale orala, tincturile sunt cel mai usor asimilate de catre organism, efectul aparand la scurt timp.

Tinctura de merisor are actiune de antiseptic urinar, antiinflamator, diuretic, diaforetic (produce transpiratie), astringent, expectorant, antitusiv, antioxidant si dezinfectant al cavitatii bucale, iar extern este un foarte bun antiseptic al cavitatii bucale.

Iata mai jos cum se prepara tinctura de merișor:

Pentru a prepara tinctura de merisor, ai nevoi de un borcan cu capac, 20 linguri cu pulbere de frunze de merisor si 500 ml alcool de 50 de grade. Pulberea si alcoolul se adauga in borcan, se inchide bine si se lasa la macerat pentru 2 saptamani, intr-un loc calduros, dupa care se filtreaza. Tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza cate 1 lingurita diluata in putina apa, de 4 ori pe zi.

Iata in ce afectiuni este recomandata tinctura de merisor:

In primul rand, tinctura de merisor este un foarte bun antiseptic urinar (cistite, uretrite, pielonefrite). Totul se datoreaza hidrochinonei, care se elimina rapid prin urina, pe care o poate colora in verde. De asemenea, o alta actiune foarte folositoare este cea antimicrobiana asupra bacteriilor Porphyromonas gingivalis si Prevotella intermedia, implicate in dezvoltarea infectiilor gingivale si pulpare, contribuind la igienizarea cavitatii bucale. Intern, se administreaza cate o lingurita de tinctura diluata in 100 ml de apa (jumatate de pahar), de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. In cazul infectiilor gingivale, se utilizeaza extern, prin spalaturi cu solutia diluata (care se obtine prin adaugarea unei lingurite de tinctura la 100 ml de apa), de 2-3 ori pe zi.

Tinctura de merisor se utilizeaza ca adjuvant in diabet. Acest remediu are efecte usor hipoglicemiante, ajutand la stabilizarea glicemiei si la prevenirea aparitiei complicatiilor cardiovasculare ale diabetului. Se administreaza tinctura de merisor, cate 2 lingurite, de 4 ori pe zi.

Tinctura de merisor este indicata in diaree. Taninurile prezente in frunzele merisorului au o puternica actiune antibacteriana si astringenta la nivelul intestinului, care normalizeaza tranzitul intestinal.

Tinctura de merisor este eficienta in caz de guta. Acesta are un efect diuretic, antiinflamator si depurativ si din acest motiv crizele de guta se raresc si inflamatia articulatiilor dispare treptat. Se face o cura de 2 luni, timp in care se administreaza cate 6 lingurite pe zi din combinatia de tinctura de frunze de merisor si de fructe de Ienupar, amestecate in proportii egale.

Tinctura de merisor este recomandata in infectiile acute si cronice ale tractului respirator (tuse, bronsite, traheobronsite). Administrata de la primele senzatii de iritatie la nivelul gatului sau al cailor respiratorii superioare, tinctura de merisor poate pune „pe fuga” o infectie gripala iminenta.

Tinctura de merisor este indicata in nefrita, pielita. Aceasta are un puternic efect antibacterian, antiviral si antimicotic, fiind util in tratamentul aproape al tuturor formelor de infectii reno-urinare. Se administreaza tinctura de merisor, cate o lingurita diluata intr-un pahar de apa, de 4-6 ori pe zi, in cure de 1 luna, urmate de 10 zile de pauza. Inainte cu 10 minute de a lua fiecare doza de tinctura, se recomanda si administrarea unui varf de cutit de bicarbonat, pentru alcalinizarea urinei. Suplimentar, se recomanda si un tratament extern cu Merisor, si anume, baile de sezut, timp de 10-20 de minute.

Contraindicatii si precautii:

Nu se recomanda administrarea in: hepatite virale, toxice si metabolice, steatoza hepatica, ciroza hepatica, sarcina si alaptare. De asemenea, se recomanda prudenta la persoanele cu gastrita hiperacida si ulcer gastric si duodenal.

Vezi si articolele Tinctura de tei, Tinctura de paducel, Tinctura de armurariu, Tinctura de branca ursului. Tinctura de talpa gastei, Tinctura de mesteacan, Tinctura de AngelicaTinctura de obligeana, Tinctura de brusture, Tinctura de patlagina, Tinctura de afine, Tinctura de lemn dulce, Tinctura de leurdaTinctura de papadie, Tinctura de ghimbir. 

*Acest articol este doar informativ. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati si sfatul unui medic specialist.

Daca v-a placut acest articol, alaturati-va, cu un Like, comunitatii de cititori de pe pagina noastra de Facebook.