Stii ce mananci? Reteta simpla utilizata de producatorii de fructe si legume bio din Romania

Stii ce mananci Reteta simpla utilizata de producatorii de fructe si legume bio din Romania

Goana dupa o alimentatie sanatoasa ne expune la riscuri. Un paradox care descrie piata romaneasca de fructe si legume. Fara sa stie, de multe ori, consumatorii pun in farfurie un cocktail de chimicale. Hipermarketurile sunt pline de produse din import, o piata pe care organele de control se chinuie sa o tina in frau, ca sa-i fereasca pe oameni de legumele si fructele tratate in exces. Cine nu vrea sa intre in acest carusel al asa-numitelor alimente de carton, merge direct la piata, in cautarea gusturilor romanesti autentice. Doar ca si acolo, avertizeaza specialistii, avem toate sansele sa ne umplem farfuriile cu alte bombe alimentare.

La o ora distanta de agitatia Capitalei, Alina Constantinescu a transformat un teren agricol intr-o ferma bio cu 25 de soiuri de legume, plante aromatice si medicinale. De la rosii si vinete, la ceai si salate, productia are o singura reteta: apa, soare si ingrasamant obtinut de la animale, amestecat cu resturi vegetale.

Printre plante, fermierii au asezat un covor de paie, ca sa elimine buruienile.

Acelasi rol de ierbicid il are si rumegusul, de data aceasta pus intre rasadurile de rosii.

Aici, in solarul acesta am plantat numai rosii de dimensiuni mari care ajung la 1 kilogram, 1 kilogram 200 pe fruct. Asa sunt rosiile in luna mai, si asa este normal sa fie, nu rosii tuguiate, rosii colorate si puse pe galantar”, afirma Alina Constantinescu, producator agricultura ecologica.

Rosiile bio au o productie de trei ori mai mica decat cele conventionale, dar producatorii compenseaza cu altceva: planteaza busuioc intre rasaduri nu doar pentru ca rosiile sa imprumute din aceasta aroma, dar uleiurile volatile ale busuiocului alunga daunatorii.

„Aceste tomate, aceste legume nu au viata de raft foarte lunga: 2-3 zile si ele trebuie consumate. In schimb, gustul lor este unul care merita sa faci acest efort pentru ele”, adauga Alina Constantinescu, producator agricultura ecologica.

In jurul fermei bio, producatorii au creat un intreg ecosistem: puii de gaina mananca tot verdeturi bio si albinele sunt folosite pentru polenizare naturala.

La 30 de kilometri de Slanic Prahova, din aceasta ferma pleaca 300 de tone de legume si verdeturi bio, in fiecare an. Pe doua hectare sunt cultivate deja legume, iar pe alte opt vor fi plantate livezi pentru fructe ecologice. Locul ierbicidului este tinut de o formula magica, glumesc producatorii.

Gabriel are 29 de ani si este student la Agronomie. Face agricultura de 7 ani si este responsabil de productie in ferma bio in care mai are doi asociati.

„Sistemul este: comanda, avem centre de livrare in parteneriate cu bacanii, cu o brutarie, un magazinas din Bucuresti. Noi le lasam produsele, o sa le vedeti ambalate in pungi de hartie, cu numele, cu bonul capsat pe ele, iar clientii vin si le ridica”, afirma Gabriel.

Pentru certificare, produsele bio trebuie crescute pe un sol netratat, dupa o perioada minima de conversie de doi ani, adica pamantul trebuie sa fie curatat de orice urma de pesticide.

Daca terenul este odihnit, cum se zice, este mai curat de pesticidele care au remanenta in sol. Intotdeauna se zice in agricultura: un teren nemuncit e mai fertil pentru ca de cele mai multe ori felul in care noi oamenii practicam agricultura distruge solul”, adauga Gabriel.

In Romania, doar 28% din suprafata agricola are grad de fertilitate ridicat, spun cercetatorii.

In ferme bio se foloseste un insecticid natural, cum ar fi extractul de scortisoara.

Chiar daca productia legumelor bio este la jumatate fata de cea conventionala, gustul este incomparabil. O sa testez acest castravete. E altceva”, relateaza Catalin Balan, jurnalist Digi24.

Sunt putini cei care cumpara produse ecologice. Majoritatea sunt tineri parinti care brusc au un copil si isi dau seama ca trebuie sa ne gandim la ce mancam, mai ales datorita copilului”, spune Gabriel Diaconu, producator agricultura ecologica.

In Elvetia, de exemplu, agricultura ecologica seamana cu un proiect national, in care toate partile implicate au realizat importanta unei alimentatii sanatoase, fara chimicale.

Am inceput in anii ’90 sa ne preocupam de reziduurile de pesticide care reprezinta o mare problema. In Elvetia avem o piata foarte concentrata, in care sunt doar lanturi de magazine. Preocuparea a fost preluata de retaileri care au popularizat-o, consumatorii au reactionat bine si s-a dezvoltat tot mai mult. Agricultura organica forteaza in acest fel evolutia agriculturii conventionale”, spune Laurent Vonwiller, consultant Asociatia Producatorilor Bio, Elvetia.

Cea mai mare pondere a terenurilor agricole ecologice raportata la suprafetele agricole, este in Liechtenstein, cu 38%, Austria cu 22% si Elvetia cu 16%. In Romania, interesul autoritatilor este doar la nivel de declaratii.

Foarte putin. 1%, 1,3% din totalul productiei agricole este ecologic. Restul e conventional. Suntem printre cele mai slabe tari cu intensitate ecologica”, spune Costin Lianu, director centru de export produse Bio.

Da, suprafata e destul de mica (n.r. – in comparatie cu alte tari), eu spun ca suprafata este destul de mare pentru tara, ca sa facem productie ecologica”, declara Petre Daea, ministrul Agriculturii.

In Europa sunt 14 milioane de hectare de teren ecologic. Spania conduce acest top, cu peste 2 milioane de hectare, urmata de Italia cu 1,8 milioane si Franta cu 1,5 milioane. In cazul acestor tari, cresterea este de peste 200.000 de hectare ecologice anual. Suprafata care apare in dreptul Romaniei include 500.000 de hectare de pasuni si doar 300.000 de hectare de teren arabil.

Sursa: digi24.ro

Daca v-a placut acest articol, alaturati-va, cu un Like, comunitatii de cititori de pe pagina noastra de Facebook.