Imunoterapia ajuta organismul sa invinga cancerul

Imunoterapia ajuta organismul sa invinga cancerul

Imunoterapia este un nou tip de tratament care mareste rata de supravietuire a bolnavilor cu cancer si le ofera o calitate mai buna a vietii. Spre deosebire de terapiile clasice, care tintesc direct tumoarea, medicamentele imuno-oncologice nu o distrug direct, ci o fac sa devina victima sistemului imunitar al organismului, stimulat sa devina eficient impotriva neoplaziilor

Primul medicament imuno-oncologic cu decontare prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) a fost aprobat in Romania, in luna mai, anul acesta. „Intr-adevar, de aproximativ o luna avem la dispozitie unul dintre medicamentele imuno-oncologice aprobate atat la nivel european, cat si american, pentru melanomul malign metastazat“, explica dr. Catalin Costovici, medic primar oncolog de la Centrul Medical al Academiei Romane.

Cum functioneaza imunoterapia

Spre deosebire de terapiile clasice, precum chimioterapia, care tintesc direct tumoarea, imunoterapia se bazeaza pe stimularea imunitatii sa elimine singura aceasta tumoare. „In linii mari, medicamentul nu actioneaza direct asupra celulelor tumorale, ci indirect, prin stimularea mecanismelor imune antineoplazice ale organismului. Celulele tumorale exercita, in general, o actiune imunosupresiva, de blocare a activitatii populatiilor limfocitare. Cu alte cuvinte, pun frana imunitatii. Acest tip nou de molecula reactiveaza, practic, aceste celule implicate in aparare, in general, si in apararea antitumorala. in special, prin deblocarea acestei frane si punerea in miscare a celulelor imunocompetente“, afirma medicul primar oncolog Catalin Costovici.

Care este rolul sistemului imunitar si cum anume poate fi stimulat sa fie eficient impotriva cancerului explica dr. Razvan Curca, medic primar oncolog la Spitalul Judetean de Urgenta din Alba Iulia, care s-a intors recent de la congresul anual American Society of Clinical Oncology – ASCO 2017, care s-a desfasurat la inceputul lunii iunie. „Imuno-oncologia este o noua paradigma in tratamentul oncologic, care se bazeaza pe propria noastra imunitate. Imunitatea reprezinta, in fond, mecanismul prin care organismul cauta sa se apere de agresorii din mediul extern, care nu ne sunt proprii: bacterii, microorganisme, virusuri sau tumori canceroase“, afirma dr. Curca.

Limfocitele sunt „trupele“ folosite in razboiul imun. La randul lor, aceste limfocite au diferite specializari care le fac mai importante pentru un anume tip de sarcina. „Spre exemplu, asa cum intr-o armata exista diverse arme – infanterie, aviatie – in momentul in care informatia vine de la celula care are antigeni catre limfocitul T, cel care proceseaza primar informatia, acest limfocit poate trimite niste semnale sa se activeze imunitatea“, mai spune dr. Razvan Curca.

Celulele T recunosc antigenul initial prezentat, iar daca il gasesc la nivelul celulei tumorale, distrug respectiva celula. „In mod simplist, acesta este mecanismul dupa care functioneaza imuno-oncologia“.

Cand tumoarea se deghizeaza

Tumoarea nu sta nici ea degeaba, ci incearca sa supravietuiasca deghizandu-se. „In acest sens, putem face o analogie cu bacteriile si cu antibioticele. Bacteriile cauta sa se multiplice, infectia sa isi continue cursul, iar antibioticul isi propune sa distruga bacteria. Dar stim cu totii ca multirezistenta la antibiotice este o problema mondiala, pentru ca celula respectiva incearca sa supravietuiasca si sa gaseasca metode pentru a nu fi distrusa. Exact acelasi lucru incearca sa il faca si celulele tumorale, iar aceste incercari se manifesta la toate palierele raspunsului imun“.

Cu cat celulele tumorale sunt mai asemanatoare cu cele ale corpului, cu atat pot fi detectate si distruse mai greu de imunitate. „Cea mai diferita tumoare, cu cel mai mare potential de a produce antigeni, este melanomul malign. Aceste tumori acumuleaza cele mai multe modificari genetice, ceea ce poate induce aparitia de mai multi antigeni – vorbim de sute sau chiar mii de modificari genetice fata de celulele normale, in cazul melanomului malign metastatic“.

O alta situatie este reprezentata de faptul ca, desi armata este gata de „razboi“, tot mai exista o cale prin care tumoarea reuseste sa scape, si anume: in momentul in care un limfocit T se leaga de tinta, anumite tipuri de tumori reusesc sa aplice in paralel o frana limfocitului T. „Limfocitul se fixeaza pentru a distruge celula tumorala, dar aceasta ii da un semnal exact opus, de tipul «inactiveaza-te». Practic, raspunsul imun nu are finalitate. In aceasta etapa actioneaza majoritatea medicamentelor imuno-oncologice pe care le avem in acest moment“, conchide dr. Curca.

Melanomul malign a fost, pana in 2011, poate cea mai mare frustrare a medicilor oncologi, pentru ca, vreme de aproape 30 de ani, nu a aparut nimic nou in tratamentul acestei boli grave. „Si au fost sute de incercari si de combinatii. Si dintr-o data, a aparut imuno-oncologia, cu indicatie pentru melanomul malign metastatic si acela a fost, practic, punctul de inceput al imuno-oncologiei“.

Mecanism valabil pentru toate tipurile de cancer

Acest mecanism al imunitatii este valabil pentru toate tipurile de cancer, nu doar pentru melanom, adauga dr. Razvan Curca. „Este un mecanism comun, in care nu iti propui sa distrugi tumoarea, ci sa o faci sa devina victima imunitatii, pe care reusesti sa o faci eficienta. Prin acest mecanism comun, vom vedea ca, in timp, vor aparea foarte multe indicatii terapeutice ale imuno-oncologiei, in foarte multe tipuri de tumori. Deja, pentru agentul imuno-oncologic nivolumab, avem sase indicatii terapeutice inregistrate in trei ani: melanom malign metastatic, cancer pulmonar, cancer renal, cancere din sfera ORL, limfoame Hodgkin si cancerul de vezica urinara. Si vor mai urma si altele, sunt convins. Asadar, largindu-se spectrul de indicatii terapeutice, numarul de beneficiari de pe urma imuno-oncologiei este in crestere continua“.

Cat de eficienta e noua terapie

„Cum fiecare organism are propriile particularitati, desigur ca raspunsul la terapia imuno-oncologica este individual. Aproximativ 30% din pacientii cu melanom metastatic tratati cu acest gen de terapie sunt responderi (n.r. – au reactionat pozitiv la tratament), dintre care raspunsuri complete au fost evidentiate la aproape 10%-15% din pacienti, ceea ce este extraordinar“, apreciaza dr. Catalin Costovici. Acesta adauga ca raspuns complet inseamna disparitia cu totul a semnelor clinice si imagistice de boala.

„In cazul melanomului, exista deja o combinatie de imunoterapie care face ca procentul sa creasca la 60%-70% rata de raspuns, iar procentul de remisiuni complete – la 25% din pacienti“, spune, la randul sau, dr. Razvan Curca.

Prin comparatie, in chimioterapie, raspunsul complet in melanomul malign metastatic aproape ca nu exista. „Chimioterapia nu aduce chiar niciun beneficiu. Tot ceea ce putem noi ca medici sa facem este sa tinem boala in loc pentru ca aceasta sa nu mai avanseze“, explica dr. Catalin Costovici.

”Prin chimioterapie circa 10-20% din pacienti au o rata de raspuns, insa pe durata scurta, de 3-6 luni si nu avem pacienti cu raspuns complet. Pe cand in imunoterapie procentul de pacienti care raspund ramane constant, iar dupa 3-4 ani cancerul nu mai recidiveaza“, apreciaza dr. Razvan Curca. Asadar, doua sunt lucrurile bune pe care imunoterapia le aduce pacientilor: procentul celor care raspund la tratament este mai mare, iar acest raspuns este unul care se mentine pe termen lung, conchide dr. Razvan Curca.

Si efectele secundare in cazul imunoterapiei sunt mai mici decat in cazul chimioterapiei si pot fi de natura autoimuna la nivelul pielii, ficatului sau intestinelor. Studiile de pana acum au aratat ca proportia efectelor toxice in cazul tratamentului imuno-oncologic este sub 10%, mai mic decat in cazul terapiilor clasice si nu pun in pericol viata pacientului.

Cat priveste durata tratamentului cu imunoterapice, nu se poate spune ca exista un interval de timp anume. „Exista situatii in care tratamentul se poate prelungi multe luni, dupa cum exista si situatii de nonresponderi, ca si situatii in care, dupa obtinerea raspunsului complet se sisteaza tratamentul. In principiu, dupa un interval liber de doua-trei luni, in care poate exista o pseudoagravare a bolii, se pot trage concluzii legate de eficienta sau noneficienta terapiei“, conchide dr. Costovici. Costurile unei imunoterapii sunt considerabile si ajung la 6.000-7.000 de euro lunar.

4.000 de bolnavi de cancer pulmonar ar avea nevoie de imunoterapie

Aceeasi clasa de substante imuno-oncologice indicate pentru melanomul malign metastazat sunt eficiente si in tratarea cancerului de plamani, insa pentru acest din urma tip de cancer tratamentul nu este inca decontata de stat. In prezent, exista 4.000 de bolnavi de cancer pulmonar in Romania care ar avea nevoie de imunoterapie, dar dosarul depus la CNAS pentru decontare nu a primit inca o decizie, precizeaza dr. Curca.

Un astfel de tratament ajunge, in prezent, la un cost de 7.000 de euro pe luna. De altfel, dintre pacientii cu cancer pulmonar in stadiu metastatic – adica 75% din numarul total al bolnavilor de cancer pulmonar –, cel putin doua treimi ar avea nevoie de medicamente imunooncologice.

Cand pot spera pacientii cu cancer de plamani ca vor intra pe tratament decontat? „Probabil ca in maximum doua-trei luni, va fi disponibil cel putin un medicament imuno-oncologic si pentru cancerul pulmonar metastatic. In acest moment, indicatia terapeutica a imunoterapiei deja disponibile ramane linia a doua de tratament, dupa esecul chimioterapiei clasice. In ciuda optimismului, rata de raspuns terapeutic a tratamentului imuno-oncologic in cancerul pulmonar metastatic este in jur de 15%-20%“, apreciaza dr. Catalin Costovici.

Viitorul tratamentelor anticancer

Noutatile Congresului ASCO 2017 au fost legate, in principal, de imunooncologie, dar si de terapiile target, apreciaza dr. Catalin Costovici. „Extinderea imunoterapiei la din ce in ce mai multe tipuri de tumori; caracterizarea din ce in ce mai profunda a tumorilor din punctul de vedere al mutatiilor genetice si initierea terapiilor in functie de acestea; incercarea de limitare a numarului standard de secvente de chimioterapie in functie de caracteristicile de risc ale bolii; monitorizare si caracterizarea tumorii prin biopsie lichida versus biopsie de tesut precum si aprecierea raspunsului terapeutic pe aceasta cale; modificari de standard terapeutic in cateva localizari ale bolii“, enumera dr. Costovici.

Inteligenta artificiala intra in oncologie

Inteligenta artificiala incepe sa-si faca simtita prezenta si in oncologie, apreciaza dr. Marius Geanta, presedintele Centrului pentru Inovatie in Medicina, care a participat si el la ASCO 2017. „IBM Watson for Oncology a anuntat in premiera date despre nivelul de concordanta intre diagnosticul de cancer pus de Watson si diagnosticul de cancer pus de un medic oncolog. Datele arata astfel: la Manipal Comprehensive Cancer Centre din Bangalore, India – acuratete de 96% in cancerul pulmonar, 81% pentru cancerul de colon si 93% pentru cazurile de cancer colorectal; la Bumrungrad International Hospital, Thailanda – rata medie de concordanta de 83% pentru cancerul colorectal, pulmonar, de san si gastric; studiu in Coreea de Sud – pentru cancerul de colon planurile de tratament au coincis in 73% din cazuri, pe cand in afectarile colonului doar in 49%“, detaliaza dr. Marius Geanta.

Datele sunt in masura sa sustina ideea ca medicii oncologi sa se ajute de acest tip de solutii tehnologice pentru a formula mai repede si cu precizie mai mare diagnosticul de cancer, in contextul in care informatia stiintifica isi dubleaza volumul la fiecare 3 ani, adauga acesta.

Aplicatie care alerteaza medicii

O alta noutate prezentata la ASCO 2017, la inceputul lunii iunie, a fost Programul web STAR (Symptom Tracking and Reporting), care poate prelungi cu cinci luni viata bolnavilor cu cancer metastatic. „Aplicatia presupune monitorizarea in timp real a pacientilor suferinzi de cancer in faza terminala. Aceasta alerteaza direct medicii si asistentele via e-mail, astfel putandu-se acorda ajutorul necesar intr-un timp cat mai scurt“, explica dr. Geanta.

La studiul pentru stabilirea eficientei unui astfel de sistem au participat 766 de pacienti, iar cei ce au folosit aplicatia web – grupul de interventie – au avut o rata de supravietuire de 31,2 luni, fata de 26 de luni, in cazul celor care nu au utilizat-o. „Datele sunt importante, pentru ca o crestere a supravietuirii cu cinci luni se intalneste, de exemplu, doar in cazul medicamentelor foarte performante“.

In opinia medicului Marius Geanta, o a treia noutate o reprezinta noua generatie de imunoterapii, bazata pe asa-numitele celule CAR T – limfocite T cu receptor chimeric pentru antigen. „Acest tip de imunoterapie a aratat rezultate promitatoare in mielomul multiplu, intr-un studiu de faza I, fara brat de control, in care au fost tratati cu CAR T un numar de 35 de pacienti, dintre care 33 au avut o remisie evidenta a simptomelor in primele doua luni dupa tratament; 18 dintre ei au avut remisia completa, timp de 6 luni, si 14 indeplinesc conditiile pentru remisia completa riguroasa, adica lipsa oricarei celule tumorale in maduva hematopoietica si absenta proteinelor specifice tumorale in sange.“

Cat priveste viitorul in tratamentul diverselor tipuri de cancer, cei mai multi medici oncologi sunt de parere ca acesta va fi unul complex. „Se asteapta o caracterizare cat mai completa a tumorilor si, in functie de caracteristicile acesteia, o terapie secventiala conform mutatiilor identificate, dar si perfectionarea imunoterapiei, cu ameliorarea rezistentelor terapeutice sau, mai mult decat atat, o asociere a imunoterapiei cu terapia tinta, cu toate ca pana in acest moment, studiile de asociere au evidentiat o toxicitate considerabila“, apreciaza dr. Catalin Costovici. Oncologul adauga ca, de asemenea, viitorul va aduce, cu siguranta, identificarea de biomarkeri credibili, care vor recomanda un anume gen de terapie sau de asocieri terapeutice.

Daca v-a placut acest articol, alaturati-va, cu un Like, comunitatii de cititori de pe pagina noastra de Facebook.

Sursa: adev.ro/osib26