Bullying. Cum invatam un copil sa faca fata umilirii si hartuirii

Bullying-cum-invatam-un-copil-sa-faca-fata-umilirii-si-hartuirii

Pentru foarte multi copii interactiunea cu alti copii, in locuri in care supervizarea din partea unui adult este mai redusa (in curtea scolii, pe terenul de sport, in pauze, in vestiare sau pe drumul spre casa), reprezinta o lectie de viata foarte dureroasa.

Toate aceste experiente in care un copil este pus sa faca anumite lucruri umilitoare pentru distractia altor copii, este hartuit, etichetat, amenintat, deposedat de anumite bunuri etc., isi pun amprenta asupra modului in care el se va percepe pe sine si pe cei din jurul sau. Unii dintre acesti copii vor alege sa adopte si ei acelasi comportament, exploatandu-i pe cei pe care ii percep ca sunt „mai slabi” decat ei sau mai lipsiti de resurse (ex: nu au prieteni), altii raman „ciuca bataii de joc” pentru ca le este frica sa vorbeasca. Mai exista si categoria copiilor care reusesc sa isi infrunte frica si cer ajutorul unui adult.

Pentru ca nu putem sa ne insotim permanent copiii in toate locurile in care acestia sunt nevoiti sa mearga, mai ales la varsta adolescentei este foarte important sa ii invatam cum sa faca fata acestor situatii.

Toate exemplele date mai sus sunt circumscrise fenomenului de bullying. Bullying-ul este un termen umbrela care inglobeaza o serie de comportamente agresive prin intermediul carora un copil incearca sa obtina unele beneficii cum ar fi: apreciere, valorizare, atentie din partea celorlalti colegi sau chiar o serie de bunuri. Se deosebeste de celelalte tipuri de comportamente agresive (lovit, smuls, impins, injurat) prin faptul ca nu apare ca reactie la anumite emotii de disconfort (furie, tristete, etc).

Care sunt cele mai frecvente comportamente de bullying?

Odata cu varsta, creste frecventa comportamentelor de bullying, iar formele de manifestare se accentueaza. Astfel, daca la gradinita copiii se eticheteaza sau isi pun porecle, scolaritatea mica aduce in prim plan forme mult mai accentuate. Cele mai frecvente forme de bullying din scolaritatea mica sunt: tachinarea (ex. „aragaz cu patru ochi” pentru copiii care poarta ochelari, „balena” pentru copiii care au o greutate mai mare, „girafa” pentru copiii mai inalti, „sarac” pentru copiii cu posibilitati financiare mai reduse, „caminist” pentru copiii care provin din sistemul de protectie de stat), izolarea unui copil („Nu vorbiti cu ea!”; „Nu ai ce cauta pe terenul de sport!”), imprastierea de zvonuri false.

Trecerea la gimnaziu se asociaza cu forme din ce in ce mai complicate. La cele mentionate mai sus se adauga: intimidarea, umilirea, distrugerea bunurilor personale (ii scuipa foile caietului sau ii rupe obiectele), deposedarea de bunuri (ii ia cu forta banii, mancarea, hainele).

De ce unii copii aleg sa se comporte asa?

Comportamentul de bullying este o cale prin care unii copii au invatat sa primeasca atentie, chiar daca intr-un mod negativ. Alti copii se manifesta astfel pentru ca asa au invatat sa se simta puternici (cand ceilalti se tem de ei). Pentru alti copii, comportamentul de bullying reprezinta o cale usoara de a fi perceputi de ceilalti ca fiind „cool”. Nevoia de integrare este atat de mare, incat copiii pot sa se comporte astfel pentru a fi acceptati de copiii cu o popularitate mai mare. Exista si situatii cand copiii imita modelele invatate – ei actioneaza in acelasi mod in care au fost tratati si ei in contextele lor de viata. Si mai exista si categoria copiilor care interpreteaza gresit diferentele culturale si etnice.

Cum le va fi afectata viata celor care manifesta frecvent comportamente de bullying. Bullyingul este un factor de risc pentru abandonul scolar si delincventa juvenila. Elevii care agreseaza sunt de 5 – 6 ori mai predispusi sa se implice in actiuni antisociale la varsta adulta. (Olweus, 1991)

Ce impact are bullying-ul asupra vietii copilului care primeste un astfel de tratament. Cel mai adesea, un copil care a fost sever agresat ajunge sa intrerupa scoala din teama ca ar putea sa fie agresat din nou. Chiar si in cazul celor mai usoare forme, expunerea repetata la o experienta de agresare ii predispune pe copii la dezvoltarea a numeroase probleme de sanatate mentala: depresie, anxietate, tulburari de comportament alimentar, etc. (Limber si Nation, 1998).

Ce putem face?

Un copil care este victima a bullying-ului are nevoie de sprijinul adultilor din jurul lui. Cu ajutorul dvs., copiii invata cum sa faca fata comportamentelor de tachinare, poreclire sau a altor forme mult mai grave. Fiecare copil are nevoie sa primeasca mesajul ca aceste tipuri de comportamente sunt inacceptabile. Deoarece bullying-ul apare de obicei in comunitatile de copii, acest mesaj trebuie sa fie promovat si intarit atat la scoala, cat si acasa. Pentru ca bullying-ul afecteaza pe toti elevii din grup, nu se reduce doar la copilul care agreseaza si la victima, este important sa ii invatam pe copii ce sa faca daca sunt martorii unui asemenea eveniment. Martorii bullying-ului, care sunt de obicei ceilalti copii, de multe ori se simt in secret usurati ca nu sunt ei tinta bullying-ului si tind sa evite agresorul, nefiind dispusi sa intervina in apararea copilului agresat. Bullying-ul creeaza o atmosfera pervaziva si nedefinita de intimidare, frica si tacere printre copii.

Pasi in gestionarea comportamentului de tachinare. Tachinarea nu poate fi intotdeauna prevenita, iar noi nu putem controla ceea ce spun sau fac ceilalti. Ce putem face intr-o astfel de situatie este sa il invatam pe copil cum sa isi controleze propriile reactii. Aceasta, deoarece multor copii le lipsesc abilitatile sociale necesare pentru a face fata glumelor, etichetarilor si farselor colegilor lor. In momentul in care ei plang sau se infurie, nu fac decat sa isi incurajeze colegii in a continua.

Invatati copilul prin joc de rol ce sa isi spuna in situatia respectiva sau sa o priveasca diferit.

Copilul poate sa isi spuna: „chiar daca nu imi place cum ma porecleste pot sa fac fata acestei situatii “; poate sa isi puna o intrebare care sa verifice valoarea de adevar a celor spuse pe seama sa: „este adevarat ce spune … despre mine?” (de cele mai multe ori se dovedeste ca nu); poate sa se gandeasca la calitatile sale care contravin remarcilor negative facute la adresa sa.
Invatati copilul prin joc de rol sa se comporte diferit:

Ignorarea copilului care tachineaza – sa se comporte ca si cum celalalt este invizibil si sa actioneze ca si cum nimic nu s-a intamplat. (Manifestarea furiei sau izbucnirea in plans adesea accelereaza comportamentele de tachinare). Ignorarea NU este o metoda buna in situatii in care cineva tachineaza de foarte mult timp si foloseste comportamente de bullying cu scopul de a-l intimida). Daca este posibil, este recomandat sa plece din situatie.

Transmiterea de mesaje la persoana I – acest tip de mesaj asertiv este o metoda buna de exprimare a propriilor emotii: „Sunt trist/nu-mi place cand faci glume pe seama ochelarilor mei, as prefera sa incetezi”. Exersarea acestei tehnici presupune stabilirea contactul vizual si folosirea unei ton ferm. Aceasta tehnica functioneaza cand este folosita intr-un cadru controlat, in care exista un adult, exista niste reguli, etc. (cum ar fi in clasa, la scoala). Folosirea ei in recreatie sau in curtea scolii poate sa duca la agravarea situatiei (copilul care tachineaza face si mai rau deoarece a observat ca ceea ce face el, produce o emotie sau a obtinut ceea ce si-a dorit).

Raspunsul paradoxal. Aceasta tehnica invata copilul cum sa-si schimbe modul in care vede sau intelege cuvintele pe care celalalt le spune la adresa sa. Astfel, el poate sa schimbe cuvintele de tachinare in complimente. De exemplu, un copil face glume pe seama sa ca poarta ochelari si spune „aragaz cu 4 ochi”. In aceasta situatie, poate sa raspunda politicos: „Multumesc ca ai remarcat ca am ochelari!” (copilul care a facut remarca nepotrivita este de regula confuz cand nu primeste reactia obisnuita de furie sau de frustrare). Un alt tip de raspuns paradoxal este exprimarea acordului fata de aspectele la care se refera cel ce tachineaza. De exemplu, raspunsul adecvat la adresa unui copil care tachineaza si spune „Ai asa de multi pistrui!” ar putea fi „Este adevarat, am o multime de pistrui!”. Acordul cu aspectele semnalate elimina dorinta de a tine ascuns pistruii, lasa agresorul fara replica deoarece conflictul este blocat.

Raspunsul cu un compliment este un alt tip de reactie care descurajeaza tachinarea. De exemplu, daca cineva rade de modul in care copilul alearga, acesta ar putea raspunde cu un compliment „Tu esti un bun alergator!”. Umorul este un alt tip eficient de reactie deoarece este total diferit de raspunsul asteptat si subliniaza faptul ca nu exista un punct vulnerabil care sa fi fost atins. In plus, rasul poate sa schimbe o situatie cu potential de ranire, intr-una comica.

Pentru situatiile in care comportamentul de bullying se mentine si nimic nu pare sa functioneze, copiii au nevoie sa solicite ajutorul unui adult: Primul pas in reducerea comportamentelor de bullying este sa le recunoastem si sa facem ceva pentru stoparea lor (ex. sa semnaleze prietenilor, cadrelor didactice, parintilor atunci cand nu stiu sau nu reusesc sa faca fata singuri).

In concluzie:

Ce trebuie sa faca un copil care este agresat?

  • Sa ignore comportamentul de agresare (doar in faza initiala!).
  • Sa se distanteze de situatia si locul respectiv.
  • Sa reactioneze intr-o maniera ferma (invatarea abilitatilor asertive).
  • Sa se asigure de protectie (solicitarea ajutorului).
  • Ce este important sa evite un copil care este agresat: sa se infurie/sa planga; sa se comporte agresiv (sa loveasca, sa injure etc.), sa aduca alti copii sau o gasca cu ajutorul careia sa isi faca dreptate, sa raspunda cu tachinare.

Important de retinut!

Toti adultii, cadre didactice si parinti, care au legatura cu scoala trebuie sa fie vigilenti in a identifica acest fenomen si a interveni. O data identificat fenomenul este necesar ca adultii sa respecte cele 3 principii de interventie:

  • SA ACTIONEZE IMEDIAT
  • SA-I OFERE CREDIT COPILUL AGRESAT
  • SA IA MASURI PENTRU A DIMINUA PUTEREA CELUI CARE AGRESEAZA

 

 Daca v-a placut acest articol, alaturati-va, cu un Like, comunitatii de cititori de pe pagina noastra de Facebook.

Sursa: republica.ro